Astfel, “Ziua Națională Constantin Brâncuși” se sărbătorește prin lege în fiecare an pe 19 februarie, după ce scriitorul Laurian Stănchescu, președintele Fundației Ideea Contemporană, a solicitat oamenilor politici acest lucru.
Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost inițiată de mai mulți parlamentari PSD, PC, UNPR, PNL, PP-DD și independenți. În expunerea de motive, inițiatorii susțineau că declararea datei de 19 februarie drept "Ziua Brâncuși" — sărbătoare națională legală lucrătoare ar reprezenta "o reparație morală față de refuzul și umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru", scrie Agerpres.
"Constantin Brâncuși ne-a dus în universalitatea lumii, făcând din națiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuși să declarăm ziua lui de naștere sărbătoare națională. (...) Această inițiativă onorează spiritul nostru și în același timp arată dragostea și recunoștința noastră față de valoarea lui Brâncuși".
Propunerea legislativă a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 16 iunie 2015, Comisia pentru cultură motivând că "a institui prin lege o nouă sărbătoare națională, în condițiile în care există deja o Zi a Culturii Naționale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalitățile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu".
Proiectul legislativ a fost, însă, adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, la data de 4 noiembrie 2015, iar președintele Klaus Iohannis a promulgat, la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie este declarată Ziua Brâncuși ca sărbătoare națională. Potrivit legii, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza sau sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.
Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales membru postum al Academiei Române. Francezii și americanii îl desemnează, cel mai adesea, doar prin numele de familie, pe care îl scriu fără semne diacritice, Brancusi, pronunțându-l după regulile de pronunțare ale limbii franceze.
Născut la 19 februarie 1876, la Hobița, Gorj, Constantin era al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși (1833-1885) și Maria Brâncuși (1851-1919). Prima clasă primară a făcut-o la Peștișani, apoi a continuat școala la Brădiceni. Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvăliiși birturi, potrivit Wikipedia.
1897 - Bustul lui Gheorghe Chițu
1898 - Bustul Vitellius
1900 - Capul lui Laocoon
1902 - Ecorșeul
1902- Statuetă simbolizând muzica corală românească
1902 - Bustul lui Ion Georgescu-Gorjan
1903 - Bustul generalului Carol Davila
1905 - Orgoliu
1906 - Copil
1906 - Supliciu
1906 - Cap de copil - bronz
1906 - bustul Victoriei Vaschide
1906 - bustul doctorului Zaharia Samfirescu
1906 - portretul pictorului Nicolae Dărăscu
1911 - Prometeu
1912 - Muza
1912 - Măiastra
1912 - Pinguini
1912 - Sărutul
1913 - Domnișoara Pogany
1914 - Primul țipăt
1915 - Cariatida
1918 - Himera
1920 - Începutul Lumii
1920 - Portretul doameni Eugen Meyer JR.
1924 - Negresa Blondă
1931 - Domnișoara Pogany
1931 - 1936 - Pasărea în văzduh
1933 - Domnișoara Pogany
1936 - Foca
1935 - Complexul arhitectural de la Târgu Jiu
1937 - Poarta de la Târgu Jiu
1938 - Masa tăcerii
1937 - Coloana fără sfârșit
1943 - Țestoasa zburătoare
