Marea Unire 1918 | Singurele fotografii existente, povestea tristă a fotografului + documente rare

 
Aurel Vlad, avocat din Orastie 
Aurel Vlad, avocat din Orastie 
Iuliu Hossu, episcop greco-catolic de Gherla, citind Rezolutia Unirii (cerculet rosu - dreapta). In fata lui este Miron Cristea, episcop ortodox de Caransebes (cerculet rosu - stanga) Aurel Vlad, avocat din Orastie 

Marea Unire 1918 | Cu sprijinul Arhivelor Naţionale Alba, realitatea.net publică singurele fotografii de la Marea Unire, povestea tristă a fotografului de la 1 decembrie 1918, plus documente rare, scoase special din depozit şi scanate



Marea Unire 1918 | La 100 de ani de la Marea Unire din 1918, realitatea.net le oferă cititorilor două materiale speciale. Primul, cel de faţă, este dedicat singurelor fotografii existente de la Marea Unire din 1918. Cel de-al doilea, care va fi publicat mâine, va fi dedicat ziarelor care au apărut acum fix 100 de ani şi care s-au păstrat în colecţia Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti.

Pentru realizarea primului material, Arhivele Naţionale Alba au sprijinit prompt site-ul Realitatea, punând la dispoziţie atât fotografiile care fac parte din Colecţia de documente fotografice, aflată în păstrarea Serviciului Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, cât şi documente inedite, scanate special, la solicitarea jurnalistului realitatea.net, Cristian Otopeanu.

Samoilă Mârza, fotograful Marii Uniri, a trăit în sărăcie în ultimii ani din viaţă şi şi-a vândut fotografiile şi legendarul aparat foto cu burduf Muzeului din Alba Iulia

Pentru a afla cine a făcut cele 5 fotografii rămase de la evenimentele din 1 Decembrie 1918 şi pentru a îi identifica pe cei care apar în imagini, realitatea.net a apelat la istoricul Liviu Zgârciu, muzeograf la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.

"Numele celui care a realizat imaginile pe care le aveţi este Samoilă Mârza. El a venit special să facă fotografii la Marea Unire. A făcut trei cadre cu oamenii adunaţi la Alba Iulia şi două cu tribuna oficială", a precizat Liviu Zgârciu.

Dar cine a fost Samoilă Mârza? "A fost fotograf. A facut fotografii si pe front, in primul Razboi Mondial, si la incoronarea Regelui Fedinand, in 1922, a mai fost la diverite evenimente in Alba, la nunti, pentru ca el a fost fotograful judetului. Asa isi castiga traiul, aceasta era meseria lui. Si in armata a fost tot fotograf", a explicat Liviu Zgârciu pentru realitatea.net.

Întrebat dacă Samoilă Mârza a avut acces şi în Sala Unirii pe 1 Decembrie 1918, istoricul Liviu Zgârciu a răspuns: "Nu a intrat acolo. Era greu sa faci fotografii in acea imbulzeala, era nevoie de spatiu, la ce aparate foto erau pe atunci". Zgârciu a negat faptul că Mârza nu ar fi avut permis de acces în Sala Unirii, aşa cum s-a mai scris: "Legende urbane".

Muzeograful a dezvăluit apoi că, în ultimii ani, fotograful Unirii a trăit în sărăcie şi şi-a vândut şi fotografiile, şi legendarul aparat cu burduf cu care a imortalizat imaginile de la Alba Iulia, pe 1 Decembrie 1918. "Mârza a trait in saracie in ultimii ani. Era si in varsta, si bolnav... Chiar inainte de a muri, in 1967, a vandut cliseele de sticla si aparatul foto la Muzeul National al Unirii. Si astazi, aparatul de fotografiat este expus la Muzeu".

Samoilă Mârza (1886-1967), originar din localitatea Galtiu, din judeţul Alba, avea 32 de ani la momentul în care a realizat istoricele fotografii de la 1 Decembrie 1918.

În 1919, Samoilă Mârza a realizat câteva albume foto despre Marea Unire, pe care le-a făcut cadou personalităţilor acelor vremuri, cum ar fi Regele Ferdinand, Iuliu Maniu şi Nicolae Iorga.

Fotograful Unirii a murit în 1967, la 81 de ani.

CLICK AICI PENTRU A VEDEA IMAGINILE!


Documente inedite referitoare la Marea Unire din 1918 şi motivul pentru care pe documentele şi ziarele acelui an erau trecute două date

Realitatea.net prezintă patru documente inedite referitoare la Marea Unire din 1918, puse la dispoziţie de Arhivele Naţionale Alba.

Se va remarca faptul că pe documente erau trecute două date, atât 1 decembrie 1918, cât şi 18 noiembrie 1918. Explicaţia este simplă: cele două date corespundeau stilului vechi şi stilului nou, la care urma să treacă România. Astfel, anul 1919 a avut doar 352 de zile, întrucât ţara noastră a trecut de la calendarul iulian (denumit "pe stil vechi") la calendarul gregorian (denumit "pe stil nou"). România a fost una dintre ultimele ţări europene care au adoptat calendarul gregorian.

Cele patru documente prezentate sunt:

1. Programul marii adunări naţionale constituante a românilor din Transilvania şi Ungaria, care s-a ţinut duminică, 1 Decembrie 1918, sau pe 18 noiembrie 1918, dacă luăm în considerare vechiul calendar, arăta astfel:

"1. La orele 7 dimineața serviciu divin, celebrat de arhierei în bisericile protopopești
2. La orele 10 dimineaţa. deschiderea adunării în sala casinei militare din cetate.
3. Cetirea rezoluțiunii, votată și propusă de conferința prealabilă a marelui sfat național"

Realitatea.net a respectat grafia originală.

2. "Proces Verbal luat în adunarea electorală a cercului electoral Sebeşul săsesc din comitatul Sibiului, ţinută în Sebeşul Săsesc la 11/24 Novembre 1918".

Se observă faptul că preşedinte era Lionel Blaga, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, nimeni altul decât fratele mai mare al lui Lucian Blaga.

3. "Jurământul Consiliului (sfatului) naţional român din Sebeşul Săsesc"

4. "Hotărârea noastră. Obştea poporului român din comuna Câlnic, din îndemn propriu şi fără nici o silă sau ademenire din vreo parte, dă la iveală dorinţa fierbinte, ce însufleţeşte inima fiecărui român, şi declară că voinţa sa nestrămutată este: Voim să vă alăturaţi, împreună cu teritoriile româneşti din Ardeal, Banat, Ungaria, Maramureş, la Regatul României, sub stăpânirea Majestăţii Sale, Regelui Ferdinand I"

CLICK AICI PENTRU A VEDEA DOCUMENTELE!

------------------------

------------------------

 

 

.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?