Multe miracole pe care numai credinţa în Dumnezeu le poate explica s-au petrecut sub "privirea” plină de har şi milostivenie a Icoanei Maicii Domnului aflate în faţa altarului Mănăstirii Giurgeni.
Icoana, o minune şi ea la rândul ei, o înfăţişează pe Preasfânta Maică a Domnului având trei ochi şi două guri. Această icoană, îmbrăcată în argint curat, a fost dăruită mănăstirii la data de 6 august 1831 şi s-a dovedit a fi făcătoare de minuni încă de la început.
Mănăstirea Giurgeni, aflată la 28 km sud-est de Roman, în comuna Valea Ursului, a luat ființă în secolul al 18-lea. Numele ei provine de la boierul Giurgiu, un om credincios, care a donat o parte din livada sa unor călugări, ajutându-i să zidească aici un schit mic. Inițial, schitul consta dintr-o bisericuță mică de lemn și câteva chilii pentru viețuitorii săi. Fiind milostiv din fire și iubitor de Dumnezeu, boierul Giurgiu le trimite călugărilor în ajutor la munca la câmp argați de-ai săi.
Prima atestare a Schitului Giurgiu are loc în anul 1809, când așezământul devine parte a episcopiei Romanului. După anul 1850, schitul este preluat de maici. Primește statut de mănăstire în anul 1936. Mănăstirea și casele maicilor au fost pustiite după decretul 410 din anul 1959. Abia în anul 1993 la cererea credincioșilor, Mănăstirea Giurgeni a fost redeschisă. În anul 2000, stăreția este preluată de Părintele Antonie Jeflea.
Prima minune dumnezeiască ce s-a săvârșit cu această icoană este legată chiar de ziua în care a fost dăruită mănăstirii, în care se prăznuiește Schimbarea la Față a Mântuitorului.
Potrivit tradiției locale, pe această icoană au apărut în mod miraculos un al treilea ochi – sub ochiul stâng al Preacuratei, și o a doua gură, întredeschisă, deasupra gurii celei firești. Ele nu au fost adăugate de mână omenească pe icoana deja pictată, ci au apărut prin intervenție divină. Datorită acestui fenomen miraculos, a căpătat denumirea de „Icoana Maicii Domnului cu trei ochi și două guri”. Este o icoană unicat în întreaga lume. Mai multe aici.
