Românul a fost găsit vinovat de jefuirea, agresarea sexuală şi uciderea italiencei Giovanna Reggiani, în 30 octombrie 2007, în apropiere de staţia feroviară Tor di Quinto, din Roma. El a fost condamnat iniţial la 29 de ani de detenţie şi să îi plătească soţului victimei daune de 500.000 de euro.
Avocatul lui Mailat a susţinut că vina acestuia nu este singură şi că mărturiile care-l încriminează sunt contradictorii. El a mai contestat şi capul de acuzare de violenţă sexuală asupra victimei, având în vedere faptul că analizele de laborator au arătat că femeia nu a fost violată. Judecătorii au menţinut, însă, această acuzaţie pentru faptul că lenjeria intimă a victimei fusese găsită sfâşiată.
În declaraţiile sale, Mailat l-a acuzat de uciderea Giovannei Reggiani pe Vasile Neamţu, fiul Emiliei Neamţu, principalul martor al acuzării. Astfel, lui Mailat i s-a deschis şi un alt dosar penal, pentru denunţ calomnios, ce urmează a fi judecat începând din luna septembrie.
Cazul
Mailat a fost primul dintr-o serie care a generat o polemică de
amploare în Peninsulă privind siguranţa şi imigraţia. Incidentul a
intervenit în contextul în care românii - deveniţi cea mai mare
comunitate de străini din Italia - erau deja la originea unei serii de
crime şi acte reprobabile care exaspereră opinia publică italiană,
determinând autorităţile să-şi pună problema unor măsuri la nivel de
UE.
Două zile mai târziu, Consiliul italian de Miniştri, reunit în şedinţă extraordinară, a adoptat un pachet de măsuri de siguranţă, care prevedea, printre altele, posibilitatea de a îndepărta de pe teritoriul Italiei, în anumite condiţii, a cetăţenilor comunitari.
