Lovitură pentru PSD. CCR admite sesizările pe Codul Penal. Modificările: parțial neconstituționale

 
Ce a decis Curtea Constituțională
Ce a decis Curtea Constituțională

Curtea Constituţională a României a admis parţial, joi, sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii.



Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţionale, joi, două articole din Codul de procedură penală şi Codul penal prin care se reglementează modul de aplicare a unei legi penale mai favorabile, după rămânerea definitivă a unei condamnări sau a unei măsuri educative.

Potrivit unui comunicat al CCR, plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 595 alineatul (1) din Codul de procedură penală şi a articolului 4 din Codul penal.

Articolul 595 alineatul (1) din Codul de procedură penală prevede: "(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor articolului 4 şi 6 din Codul penal".

Articolul 4 din Codul penal prevede: "Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi".

În urma deliberării, cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în articolului 595 alineatul (1) din Codul de procedură penală, care nu prevede şi decizia Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme de incriminare ca un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative, este neconstituţională.

Totodată, judecătorii constituţionali au admis excepţia de neconstituţionalitate şi au constatat că soluţia legislativă cuprinsă în articolului 4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme de incriminare cu o lege penală de dezincriminare, este neconstituţională.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţelor care au sesizat Curtea Constituţională, respectiv Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală şi Tribunalul Ilfov - Secţia penală.

CCR, lovitură pentru Coaliţia PSD - ALDE! Dezincriminarea abuzului în serviciu a fost declarată neconstituţională.

Judecătorii Curţii au admis parţial sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal. 

Curtea Constituţională a amânat în mai multe rânduri pronunţarea în cazul sesizărilor făcut de partide, şeful statului şi ÎCCJ cu privire la modificarea Codului Penal.

Judecătorii Curţii au invocat că "au nevoie de timp pentru a delibera", potrivit unui comunicat de presă al CCR, remis miercuri MEDIAFAX.

Obiecţiile au fost formulate de un număr de 110 deputaţi PNL, PMP, USR şi neafiliaţi, precum şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi de şeful statului, Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR pe 25 iulie în legătură cu modificările aduse de către Parlament Codului Penal şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Iohannis argumentează, în sesizarea depusă la CCR, că dezbaterea şi adoptarea de către Senat a proiectului care aduce modificări Codului Penal încalcă Constituţia, în sensul că depăşeşte termenul constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată, termen care, arată şeful statului, s-a împlinit pe 16 iulie, însă iniţiativa legislativă a fost adoptată pe 3 iulie de către Senat şi pe 4 iulie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

"Termenul de 45 de zile, respectiv de 60 de zile prevăzut la art. 75 alin. (2) din Legea fundamentală este un termen ce priveşte raporturile constituţionale dintre autorităţile publice, respectiv raporturile dintre cele două Camere ale Parlamentului, pe de o parte, şi între acestea şi Guvern, pe de altă parte. La împlinirea acestuia, dreptul şi, totodată, obligaţia primei Camere competente să dezbată o iniţiativă legislativă încetează, legea considerându-se adoptată în forma depusă de iniţiator. Ca efect al împlinirii acestui termen, se naşte dreptul Camerei decizionale de a se pronunţa asupra iniţiativei adoptate în condiţiile art. 75 alin. (2) şi de a decide definitiv. De asemenea, împlinirea acestui termen are consecinţa imposibilităţii membrilor primei Camere competente de a mai formula amendamente, dincolo de acest interval de timp stabilit de Constituţie propunerile parlamentarilor sau ale comisiilor nemaifiind admisibile. Aceeaşi este şi consecinţa pentru Guvern care, dincolo de acest termen, nu mai poate formula şi depune amendamente cu privire la legea respectivă în cadrul primei Camere sesizate, nu mai poate solicita dezbaterea acesteia în procedură de urgenţă sau înscrierea ei cu prioritate pe ordinea de zi, toate aceste drepturi putând fi exercitate de Guvern doar în cadrul Camerei decizionale", se arată în textul sesizării şefului statului, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Astfel, Iohannis susţine, în textul sesizării că atât Codul penal, cât şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie sunt neconstituţionale deoarece încalcă următoarele aspecte: "1. sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor nu a fost constituţional întrunită; 2. legea nu a fost înscrisă în mod expres pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Camerei Deputaţilor, aceasta nefiind adoptată de Senat în calitate de primă Cameră sesizată şi nici înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor la momentul emiterii Deciziei Preşedintelui Camerei Deputaţilor de convocare în sesiune extraordinară".

PNL, USR şi PMP au sesizat CCR pe 5 iulie asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului Penal, susţinând că peste 30 de articole sunt neconstituţionale, printre care şi cel care referitor la abuzul în serviciu, cât şi abrogarea articolului privind neglijenţa în serviciu.

"Sperăm că acest Cod al protejării infractorilor nu va deveni lege niciodată. Solicităm CCR să trimită întrebările preliminare care privesc statul de drept, care privesc această valoare fundamentală a UE, să pună aceste întrebări preliminare Curţii de Justiţie a UE şi apoi să se aplece la sesizarea noastră de neconstituţionalitate a demersului PSD-ALDE. Această sesizare este rodul muncii a PNL, USR şi PMP. Împreună am sesizat CCR. Ziua de ieri a fost o zi ruşinoasă", a afirmat deputatul PNL Ioan Cupşa în Parlament.

Deputatul PNL a susţinut că sunt peste 30 de articole notate în sesizarea depusă ca fiind neconstituţionale, printre care şi articolul privitor la abuzul în serviciu.

"Peste 30 de articole sunt atacate de către noi în acea sesizare de neconstituţionalitate. În egală măsură, atacăm actul în sine, în integralitatea sa (...), s-a încălcat principiul bicameralismului, s-a încălcat regulamentul Camerei atunci când a fost adoptat acest act. Vom vedea ce aduce viitorul. (...) E vorba de neconstituţionalitatea articolului privind abuzul în serviciu, de asemenea considerăm neconstituţională abrogarea neglijenţei în serviciu, e neconstituţională modificarea legii penale", a mai precizat Cupşa.

Deputatul Ionuţ Simionca a anunţat că românii aşteaptă de la aleşi să emită legi drepte pentru cetăţeni, acest lucru nefiind valabil în cazul proiectului de modificare a Codului Penal.
"PMP este categoric împotriva acestor propuneri legislative, românii aşteaptă de la noi să dăm legi drepte pentru cetăţeni, nu legi speciale pentru liderii politici, de aceea ne-am alăturat celor din PNL şi USR şi noi credem că noi trebuie să luptăm pentru cetăţenii noştri", a explicat deputatul PMP.

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 4 iulie, proiectul care aduce modificări la Codul Penal, cu 167 de voturi pentru 97 împotrivă, 19 abţineri, în calitate de for decizional, după ce iniţiativa a trecut de Senat pe 3 iulie.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?