Cancelarul german, Angela Merkel, urmează să se întâlnească joi la ora 14:00 (12:00 GMT) cu șeful guvernului italian, Matteo Renzi. Acesta îi va primi apoi pe președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pe președintele Consiliului European, Donald Tusk, și pe președintele Parlamentului European, Martin Schulz, urmând să susțină ulterior o conferință împreună cu aceștia despre viitorul UE la 18:30 (16:30 GMT) în sala Muzeului Capitoliului, unde fusese semnat Tratatul de la Roma în 1957.
În timp ce UE se pregătește pentru noi turbulențe odată cu reluarea discuțiilor despre datoria greacă și referendumul britanic, Italia continuă să insiste asupra caracterului fundamental al unui răspuns comun necesar crizei migranților. Repunerea în discuție a Tratatului de la Schengen, manifestată pentru Italia prin amenințările austriece de înăsprire a controalelor la tunelul strategic de la Brenner, 'este mai periculoasă decât criza euro de acum câțiva ani', reafirmase marți ministrul italian al finanțelor, Pier Carlo Padoan. Provocarea ridicată de criza migratorie 'nu este doar un șoc exogen, ci o schimbare a naturii' care riscă să facă să prevaleze viziunile naționale ale Europei, susținuse el. Având peste 28.500 de migranți debarcați de la începutul anului, nivel comparabil celor din 2014 și 2015, Italia a redevenit principala poartă mediteraneană de intrare a acestora în Europa după închiderea rutei balcanice și controversatul acord asupra retrimiterii spre Turcia a noilor sosiți în Grecia. Dar, contrar anilor precedenți, când mai mult de jumătate dintre migranții sosiți își continuau drumul spre nordul Europei, Italia se teme că trebuie să facă față singură primirii noilor veniți, întrucât rigoarea impusă de UE pentru identificarea acestora nu le mai permite să-și depună cererile de azil în altă parte.
Paralel, sistemul repartiției migranților în cadrul UE rămâne blocat și proiectul de amendă de 250.000 de euro pentru un solicitant de azil refuzat nu ar schimba defel situația pentru Italia: nu există pentru moment sirieni, irakieni sau irakieni — cele trei naționalități principale recunoscute pentru repartiție — pe ambarcațiunile precare salvate în acest an în largul Libiei. Pentru a face față acestei provocări, Italia a propus UE un plan numit 'Migration Compact', care pune accentul pe ajutorul acordat țărilor de origine ale migranților și pe cooperarea cu țările de tranzit, vizând — de exemplu — un acord cu Libia după modelul celui încheiat cu Turcia. Purtătoarea de cuvânt în Italia a Înaltului comisariat al ONU pentru refugiați, Carlotta Sami, a salutat miercuri această 'trecere de la o abordare de urgență la o abordare structurată, care planifică și gândește integrarea'.
După premierul italian Matteo Renzi joi, va fi rândul papei Francisc să evoce acest subiect vineri, în cursul unei audiențe acordate dimineața celor trei responsabili ai UE, iar apoi cancelarului Angela Merkel, precum și într-un important discurs în cadrul ceremoniei remiterii premiului Charlemagne la amiază. Acest premiu, care recompensează în fiecare an 'o contribuție excepțională la unificarea europeană', a fost atribuit pontifului argentinian pentru 'încurajarea dată și mesajul său de speranță pentru pace și traiul împreună' în Europa, a explicat în decembrie 2015 conducerea orașului german Aachen (în franceză Aix-la-Chapelle). Papa, care refuză de obicei premiile, a explicat în februarie că l-a acceptat pe acesta cu scopul de a pleda pentru o 'refondare' a UE, după ce invitase — în fața Parlamentului European, în noiembrie 2014 — o Europă 'îmbătrânită' să redevină o 'referință pentru umanitate'.