Judecătorii şi procurorii vor putea fi eliberaţi din funcţie în cazul neîndeplinirii „condiţiei privind buna reputație”. Legea a întrunit 170 de voturi „pentru”, 92 contra și 6 abțineri.
Proiectul merge la Senat, în calitate de for decizional în acest caz.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, respectiv din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea
nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Printre modificările aduse la legea 304/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor se numără următoarele:
- „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparţiali având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea şi în mod imparţial, cu respectarea egalităţii de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor. Judecătorii trebuie să ia decizii fără nici un fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. Scopul independenţei judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil având la bază doar aplicarea legii”
- A fost eliminată absența „cazierului fiscal” din condițiile pentru admiterea unei persoane la Institutul Național al Magistraturii
- Formarea iniţială şi continuă este un drept şi o îndatorire pentru judecător „și procuror”.
- Pentru a fi promovaţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar „în ultimii 3 ani”, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător, cel puţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop
- Judecătorii şi procurorii vor putea fi eliberaţi din funcţie în cazul neîndeplinirii „condiţiei privind buna reputație, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie”.
- A fost eliminat un articol potrivit căruia „constituie vechime, în sensul prezentei legi, perioada în care o persoană a exercitat funcţia de notar de stat”
Legea adoptată de plenul Camerei Deputaților modifică și legea 304/2004 privind organizarea judiciară:
- „Hotararea de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituționale, pronuntata de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești, este supusă căii de atac a recursului”.
- Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu va mai avea printre atribuții să propună Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) și în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar „în ultimii 3 ani”, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma concursului organizat de către comisia constituită în acest scop
- S-a introdus un nou articol cu următorul cuprins: „Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în cazul infracțiunilor de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin acesta se înțelege procurorul șef al secției, inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia”.
- A fost eliminată din concursul pentru numirea procurorilor din Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție „o evaluare a unor acte profesionale întocmite de candidați din ultimii 3 ani de activitate”.
- Printre atribuțiile Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție a fost introdusă „exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența Secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a prezentei”.
- Se introduce posibilitatea ca în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție să funcționeze, prin detașare, ofițeri sau agenți de poliție judiciară, numiți pentru 3 ani, cu posibilitate de prelungire.
- A fost eliminat articolul care spunea că specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
În ceea ce privește legea 317/2004 privind CSM, legea adoptată în plen prevede, ca modificări, următoarele:
- Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are printre atribuțiile referitoare la organizarea și funcționarea instanțelor: „urmărește respectarea prevederilor legale și
regulamentare în domeniul organizării și funcționării instanțelor și ia măsurile necesare înlăturării imediate a vulnerabilităților ce pot afecta buna desfășurare a activității acestora”.
- În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau a procurorului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară şi a Inspecţiei Judiciare este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului cercetat la judecarea acţiunii nu
împiedică desfăşurarea în continuare a judecăţii
Legea adoptată de deputați a eliminat din OUG 92 articolul IV care se refere la continuarea detașărilor pe perioada exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România.
