CCR, de acord cu Iohannis: Un referendum poate fi organizat în ziua alegerilor europarlamentare

 
Legea referendumului
Legea referendumului

Curtea Constituțională a acceptat sesizarea președintelui Klaus Iohannis, hotărând că un referendum poate fi organizat în ziua alegerilor europarlamentare. 



CCR a decis miercuri că un referendum poate fi organizat în ziua alegerilor europarlamentare, declarând astfel neconstituțională o prevedere introdusă de PSD în legea alegerilor pentru Parlamentul European, a declarat un judecător la finalul ședinței.

Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi.

La începutul lunii ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a transmis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei.

"Prin conţinutul normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine unor norme şi principii constituţionale", spune şeful statului în sesizarea transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu.

În sesizare se arată că actul normativ instituie, pe de o parte, o serie de reglementări cu privire la referendumul care a avut loc pe 6 şi 7 octombrie 2018 - cuprinse în articolele II-XIII - iar pe de altă parte, modificări ale Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cuprinse în cele 18 puncte ale art. I din cuprinsul Ordonanţei de urgenţă. Astfel, se precizează că modificările operate asupra Legii nr. 3/2000 se aplică tuturor celor trei tipuri de referendum: referendumul pentru revizuirea Constituţiei, referendumul pentru demiterea preşedintelui României şi referendumul privind probleme de interes naţional.

"Reglementările care modifică actul normativ de bază în materia referendumului nu pot fi justificate prin existenţa unei situaţii extraordinare şi nici printr-o urgenţă a reglementării", se menţionează în sesizarea de neconstituţionalitate.

Şeful statului critică prevederea potrivit căreia "în cadrul referendumului populaţia poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme de interes naţional sau local, după caz, precum şi cu privire la revizuirea Constituţiei sau la o problemă de interes naţional şi o problemă de interes local, pe buletine de vot separate", susţinând că modul de reglementare este unul deficitar, lipsind norma de claritate şi precizie.

Preşedintele Iohannis susţine şi că prevederile privind termenul de cinci zile stabilit în lege privind aducerea la cunoştinţă publică a datei referendumului sunt lipsite de claritate şi previzibilitate.

Şeful statului critică şi condiţia ca din birourile electorale de circumscripţie ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, oficiile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi birourile electorale ale secţiilor de votare din ţară să facă parte numai delegaţi ai partidelor politice parlamentare şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului.

"Participarea la constituirea birourilor şi oficiilor electorale prevăzute de Legea nr. 3/2000 nu poate fi realizată în mod diferenţiat, atât timp cât toate partidele politice parlamentare au obţinut mandate de deputaţi sau senatori, fără încălcarea principiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) şi (2) din Constituţie referitoare la pluralismul şi definirea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. Prezenţa delegaţilor din toate partidele parlamentare reprezintă o garanţie în plus pentru corecta desfăşurare a referendumului, indiferent de tipul acestuia", se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

În plus, se precizează că această reglementare instituie o condiţie discriminatorie pentru partidele politice parlamentare care au un grup parlamentar propriu doar într-una dintre Camerele Parlamentului, faţă de partidele politice parlamentare care au un grup parlamentar propriu în ambele camere ale Parlamentului, acest criteriu nefiind unul justificat obiectiv şi raţional pentru aplicarea unui tratament juridic diferenţiat.

Autoritatea Electorală Permanentă nu mai verifică din oficiu, în termen de 60 de zile de la data referendumului, în vederea depistării eventualelor voturi multiple.

Posibilitatea Autorităţii Electorale Permanente de a realiza verificarea listelor electorale permanente şi a tabelelor electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare doar la sesizarea persoanelor interesate, în cel mult 15 zile de la data constatării valabilităţii referendumului naţional şi însoţită de probele pe care se întemeiază, este considerată ca fiind echivalentă cu eliminarea unui standard de integritate în desfăşurarea corectă a unui referendum.

"În condiţiile în care verificarea sesizării de vot multiplu este condiţionată de faptul ca sesizarea persoanelor interesate să fie însoţită de probele pe care se întemeiază, acest mecanism devine unul imposibil de utilizat de către cetăţeni şi este golit de conţinut", se menţionează în sesizare.

Preşedintele Iohannis menţionează că prin înlocuirea sintagmei "numărul participanţilor trebuie să fie egal cu suma ce rezultă din adiţionarea cifrelor de la pct. 5, 6 şi 7" cu sintagma "Pct. 2 >/= Pct. 5 + pct. 6 + pct. 7", numărul participanţilor trebuie să fie mai mare sau egal cu suma voturilor valabil exprimate la răspunsul "DA", a celor la răspunsul "NU" şi a voturilor nule, scrie agerpres.ro



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?