Această asociere a fost stabilită pe baza analizării datelor medicale a circa un milion de adulți de vârstă medie, dintre care 20% cu diabet.
Cercetători de la Universitatea Pennsylvania (Statele Unite) au calculat consumul de antibiotice pe o perioadă medie de cinci ani (înainte ca diabeticii să primească diagnosticul) și au analizat datele luând în considerare factori ca indicele de masă corporală (IMC), fumatul, excesul de colesterol, frecvența infecțiilor sau existența vreunei tulburări cardiovasculare.
Scopul a fost identificarea impactului antibioticelor curente (peniciline, cefalosporine, etc.), potrivit Agerpres.
Rezultatele arată că o singură prescriere de antibiotice (într-o perioadă medie de cinci ani) nu influențează riscul de diabet.
Însă, între două și cinci rețete, riscul crește cu 8-15%, în funcție de tipul antibioticului, și cu 23-37% la mai mult de cinci perioade de tratament. Această asociere nu a fost pusă în evidență în cazul antiviralelor și antifungicelor.
Cercetătorii mai arată că persoanele diabetice prezentau înaintea diagnosticării o sensibilitate mai accentuată la infecții (îndeosebi urinare), ceea ce poate explica parțial repetata prescriere de antibiotice.
Ei ajung la concluzia că antibioticele reprezintă un factor de risc în dezvoltarea diabetului, fără să fie cauza directă a acestuia.
