Laserul de la Măgurele. Costoiu: Nu se pune problema să se piardă proiectul

 

Fostul ministru delegat pentru Cercetare Științifică, Mihnea Costoiu, rector al Universităţii Politehnica din Bucureşti, a declarat, joi seară, în cadrul unei intervenții telefonice în emisiunea "Deschide Lumea", că nu există niciun risc ca proiectul de construcţie a clădirii ce va găzdui Laserul de la Măgurele să se piardă, atât timp "cât proiectul se va termina conform înțelegerilor contractuale". Asta în contextul în care lucrările pentru clădire sunt mult întârziate. Însă, potrivit explicațiilor oferite de fostul ministru, contractul semnat de IFIN cu consorțiul care a câștigat licitația a fost prelungit, în baza cererii Institutului de Cercetare, până în data de 30 decembrie 2015, "pentru că experții din comunitatea științifică internațională au solicitat lucrări în plus și clarificări cu privire la echipamente, noi echipamente instalate în cadrul clădirii și soluții noi care nu au fost prinse la momentul licitației".



"Nu se pune problema, din ce informații am, ca acest proiect să se piardă. Pentru că din cele trei proiecte care fac parte din acest consorțiu, vorbesc de proiectul din Ungaria, respectiv cel din Cehia, proiectul de la Măgurele e cel mai avansat. Nu pierdem nimic atât timp cât proiectul se va termina conform înțelegerilor contractuale. Nu se pune problema pierderii proiectului pentru că contractul semnat de IFIN și cu consorțiul care a câștigat licitația, organizată de institut, a fost prelungit în baza cererii Institutului de Cercetare până în data de 30 decembrie 2015. Suntem în cadrul proiectului. De ce s-a prelungit: pentru că experții din comunitatea științifică internațională au solicitat lucrări în plus și clarificări cu privire la echipamente, noi echipamente instalate în cadrul clădirii și soluții noi care nu au fost prinse la momentul licitației.

În al doilea rând, vă aduceți aminte că am avut un blocaj major de la Apele Române care nu au acceptat să se foreze cele 1.100 de puțuri, la vremea respectivă. Au invocat faptul că se ajunge la pânza freatică strategică a Bucureștului și că trebuie luate niște măsuri suplimentare, pe care proiectanții nu le-au gândit la momentul în care au realizat proiectul. Vreau să vă spun că IFIN a depus la Apele Române documentația cu privire la aprobarea forării a celor 1.100 de puțuri, iar Apele Române, la vremera respectivă, au dat acordul. În momentul în care autorizația de construcție pentru acest amplasament, dublată de cele 1.100 de puțuri, a fost aprobată de către Primăria orașului Măgurele, avea avizul de la Apele Române. Ulterior Apele Române s-au răzgândit și nu au mai dat avizul. Sunt documente întregi și somații ale Apelor Române către institut și minister prin care ni se interzicea să se facă foraj fără avizul Apelor Române", a declarat Mihnea Costoiu.

Tudor Prisecaru, preşedintele ANCS, despre Laserul de la Măgurele:"Proiectul merge normal"

 

 

Întrebat în ce măsură se face responsabil institutul, Costoiu a explicat:

"Nu știu să spun cât aparține institutului din vină, mai mult aparține proiectantului și deja sunt expertize pe care și IFINUL l-a făcut și au constatat că proiectantul nu a răspuns în termenul solicitat în care se angajase conform contractului. În acest moment, datorită acestor lucruri și fundamentării pe care institutul a făcut-o, suntem în cadrul contractului care se finalizează pe 30 decembrie, anul acesta. Din informațiile mele de la IFIN, au fost probleme cu proiectantul și acest lucru a fost notificat, cum domnul Zamfir a și anunțat. În acest moment se fac calcule. Au fost notificați și proiectantul și constructorul. Proiectul e decalat până în decembrie 2015 ca urmarea a blocării de care v-am spus și a solicitării specialiștilor de la IFIN. Eu am încercat să menegeriez, să aduc banii în Romania, colegii de la IFIN au ajuns la concluzia și toți specialiștii din străinătate au avut aceste solicitari ulterior. Au constatat că, pentru aceste două mari grupuri de echipamente, se cercetează în continuare, și au fost solicitări suplimentare. Nimeni nu putea ști așa ne-au spus specialiștii, motiv pentru care s-au oprit în anumite faze, așa ni s-a explicat, astfel încât să se poată instala tehnica numită 'echipamente'".

Pe de altă parte, Costoiu a subliniat faptul că "nu s-a făcut decât o singură plată în avans de 15%".

"Proiectul nu se pune problema să se piardă. Ne dăm sentințe pentru lucruri. Din cele trei construcții mari și cu echipamentele care sunt în realizare, România e pe primul loc deși a pornit ultima. Din câte știu, marea problema a forajelor este finalizată. Într-un final, cei de la Apele Române au obținut niște lucrări suplimentare în puțuri pentru a garanta că lichidul care se pompează din pânza freatică nu intră în pânza freatică. Vreau să precizez că nu s-a făcut decât o singură plată în avans de 15%. Garantată de contract e prima plată și garantată de compania furnizoare, iar în rest nu s-a făcut nicio plată în avans, din știința mea. În proporție de 80% e finalizată construcția. Până săptămâna viitoare vom ști exact", a conchis Mihnea Costoiu.

Laserul de la Măgurele: tun de proporții pentru constructorul Strabag, pierdere pentru autorități

 

 

Mandria nationala in materie de cercetare stiintifica, Laserul de la Magurele, pare a fi mai degraba un tun de proportii pentru constructor, dar si pentru autoritatile romane. Deşi finanţate din fonduri europene, lucrările pentru clădirea care ar trebui să găzduiască laserul sunt mult întârziate. Institutul de Fizică Nucleara ar putea executa oricând compania Strabag, dar şeful de proiect se plânge că nu are sprijinul autorităţilor şi aruncă vina pe alţii. De cealalta parte, oficialii, în frunte cu ministrul de la acea vreme, responsabil de negocierea contractului, Mihnea Costoiu, nu mai răspund la telefon. Culmea este că tot din bugetul statului român s-ar putea plăti în plus aproximativ 50 de milioane de euro, pentru finalizarea proiectului.

În 2012, Comisia Europeană a aprobat finanţarea cu 180 de milioane de euro a Laserului de la Măgurele, urmând ca finanţarea totală a proiectului să se ridice la 356 de milioane de euro. Construirea clădirii de la Măgurele, cea care va adăposti laserul, trebuia finalizată anul acesta, pentru a putea începe montarea echipamentelor.

Vorbim de un proiect paneuropean de cercetare ştiintifică găzduit de trei state: Cehia, România şi Ungaria. Şi dacă în toate cele trei ţăti se vor construi mai multe lasere, la noi în ţară, la Măgurele se va dezvolta cel mai putenic laser din lume. Practic România va găzdui cea mai complexă parte din acest proiect.

Pe hârtie cel puţin... În mai 2013, constructorul, compania Strabag, a încheiat cu Institutul de fizică Nucleară un contract în valoare de 250 de milioane de lei, cu angajamentul că în martie 2015, clădirea de la Măgurele avea să fie gata. Nu s-a întâmplat aşa, s-a mai acordat un termen până în iunie, care a fost devansat a treia oară până în decembrie 2015. Astfel, penalităţile calculate până la finalul anului depăşesc de trei ori valoarea contractului: 750 milioane de lei.

Potrivit contractului, Strabag ar trebui somat să plătească penalizări şi să termine lucrarea din fondurile proprii. În mod suspect însă, directorul institutului Măgurele, Nicolae Zamfir nu se grăbeşte să sancţioneze constructorul.

"Sunt întârzieri care sunt datorate atât constructorului, rămâne de văzut, sunt în analiză, să vedem cât de ample sunt aceste întârzieri, sunt întârzieri datorită asistenţei tehnice dificitare a proiectantului, care trebuie să răspunda la întrebările constructorului. Suntem în analiză. Am facut atentionarea, am făcut notificări", a declarat ZAMFIR NICOLAE, directorul Institutului de la Magurele.

Surse Realitatea Tv spun însă că discuţiile dintre autorităţile statului şi conducerea institutului nu erau chiar pe un ton amiabil. Pe parcursul celor doi ani de lucrări, oficialii responsabili cu monitorizarea proiectului: Mihnea Costoiu, Remus Pricopie, Eugen Teodorovici, Marius Nica, şi Tudor Prisecaru, ar fi exercitat presiuni pentru ca Strabag să primească plăţi în avans din partea Institutului, în ciuda întârzierilor existente.

Sursele noastre relatează că un important om de afaceri apropiat de Victor Ponta a discutat în repetate rânduri cu reprezentantul Strabag despre starea lucrărilor şi a plăţilor în avans.

"Presiuni noi am făcut în sensul atribuţiilor pe care le aveam ca minister, scrisori făcute. Oficiale, să ia o decizie vis a vis de contract", a spus Eugen Teodorovici, fost ministru responsabil cu fondurile UE.

"Dacă tu ca beneficiar, persoană contractantă nu chemi la masa de discuţii ambele părţi sau toate părţile implicate fie că e consultant, fie ca e proiectant sau cine mai este acolo şi nu încerci să rezolvi problema punct cu punct şi atunci când nu merge şi trebuie să reziliezi contractual, nu iei o astfel de măsură". "Dacă dânsul este şeful de proiect, el poată întreaga responsabilitate a acestui proiect sau a situaţiei de astăzi", a mai spus Teodorovici.

Potrivit unor surse Realitatea TV, Mihnea Costoiu, fost ministru al Cercetării Știinţifice şi Dezvoltării Tehnologice,  a dispus înlocuirea unor specialişti din consiliul de administraţie al Institutului cu personal de la Politehnica Bucureşti, instituţie unde era rector.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?