"Viziunea noastră privind un Kosovo independent este cea a unei ţări democratice, aproape să obţină un loc în cadrul familiei ţărilor libere", a declarat premierul kosovar, Hashim Thaçi, în cursul unei sesiuni solemne a Parlamentului kosovar.
Sub presiunea Bruxelles-ului, Priştina şi Belgradul au calmat tensiunile şi întreţin un dialog, care vizează ameliorarea condiţiilor de viaţă pentru toţi cetăţenii din Kosovo.
Serbia, care a deschis la 21 ianuarie negocierile de aderare la UE mulţumită, în mare parte, normalizării relaţiilor sale cu Priştina, refuză, totuşi, să recunoască independenţa Kosovo, proclamată în 2008 de majoritatea albaneză din fosta sa provincie sudică.
La rândul său, Kosovo negociază cu Bruxelles-ul încheierea unui acord de asociere şi stabilizare.
Luni, un marş al poliţiei şi forţelor de securitate kosovare a adunat mii de persoane pe străzile capitalei Priştina, decorată cu steaguri naţionale. Un foc de artificii a avut loc în cursul serii.
Veteranii conflictului din Kosovo (1998-1999), proveniţi din gherila care a luptat împotriva forţelor sârbe, au evitat să participe la festivităţi.
"Nu vom lua parte la celebrările (...) organizate de instituţiile din Kosovo, în semn de nemulţumire", au anunţat foşti combatanţi, citaţi într-un comunicat. Gândurile kosovarilor nu sunt la sărbătoare din cauza, în special, a situaţiei economice deplorabile şi a ratei foarte ridicate a şomajului.
Potrivit datelor oficiale, peste 30% dintre cei 1,8 milioane de kosovari nu au un loc de muncă. Banca Mondială avansează, la rândul său, o rată a şomajului apropiată de 40%.
"Sunt bucuros că sărbătorim cea de-a şasea aniversare a noastră, dar faptul că nu întrevăd nicio posibilitate de (creare) a locurilor de muncă îmi afectează serios bucuria", a declarat pentru AFP Beqir Krasniqi, un tânăr în vârstă de 27 de ani.
De la proclamarea independenţei, Kosovo a fost recunoscut de o sută de ţări, inclusiv de majoritatea membrilor UE şi de Statele Unite.
