KLAUS JOHANNIS a fost nominalizat, vineri, pentru funcţiile de vicepremier şi ministru de Interne. Cine este el?
KLAUS WERNER JOHANNIS s-a născut în 13 iunie 1959, la Sibiu. Este căsătorit cu Carmen Johannis, ei neavând copii. A absolvit, în 1983, Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca, în următorii cinci ani fiind profesor la diferite şcoli şi licee din Sibiu. Din 1989 până în 1997, a fost profesor de fizică la Colegiul Naţional "Brukenthal" din Sibiu. Între 1997 şi 1999 a fost inspector şcolar general adjunct, iar între 1999 şi 2000 a fost inspector general.
KLAUS JOHANNIS este membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încă de la înfiinţare, din 1990, iar în perioada 2001-2013 a fost preşedintele formaţiunii, demisionând din această funcţie după înscrierea în PNL, în februarie 2013.
S-a lansat în politică în 2000, când FDGR a decis să aibă un candidat propriu la Primărie, cu scopul de a obţine mandate de consilieri locali.
KLAUS JOHANNIS a ajuns atunci în al doilea tur de scrutin, cu social-democratul Ioan Cindrea, pe care l-a învins cu 69,18 la sută din voturile valabil exprimate, deşi în Sibiu mai locuiau doar câteva mii de saşi. În primul mandat, a avut alături o echipă a PSD cu care a administrat oraşul timp de patru ani.
La următoarele alegeri, KLAUS JOHANNIS a reuşit să câştige al doilea mandat de primar, cu 88,7 la sută din voturi, unul dintre cele mai mari scoruri din ţară. Tot atunci, FDGR a obţinut majoritatea în Consiliul Local, cu 16 locuri ocupate din 23, şi a preluat conducerea Consiliului Judeţean Sibiu, prin Martin Bottesch, membru FDGR.
În cel de-al doilea mandat de primar al lui Iohannis, în anul 2007, Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, eveniment care a atras în oraş peste un milion de turişti.
La alegerile locale din 2008, Iohannis a întrunit 83,2 la sută din voturi, iar 14 posturi de consilier local au revenit FDGR, Martin Bottesch fiind, la rândul său, reales preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu.
În iunie 2012, KLAUS JOHANNIS a câştigat cel de-al patrulea mandat de primar al Sibiului, cu 77,9 la sută din voturi. KLAUS JOHANNIS s-a alăturat PNL în 20 februarie 2013. Ulterior, la Congresul PNL din 23 februarie, Iohannis a fost ales prim-vicepredinte al partidului.
Potrivit celei mai recente declaraţii de avere, din mai 2013, KLAUS JOHANNIS deţine împreună cu soţia sa trei case şi trei apartamente în municipiul Sibiu şi avea în conturi 13.500 de euro, 9.000 de dolari şi 21.000 de lei. Potrivit aceluiaşi document, în anul 2012 Iohannis a câştigat 39.838 de lei ca primar şi 114.066 de lei din chirii. Soţia sa, care este profesoară de engleză la Colegiul "Gheorghe Lazăr" din Sibiu, a obţinut un venit de 26.247 de lei.
KLAUS JOHANNIS a fost în relaţii bune cu preşedintele Traian Băsescu şi cu PDL din 2004, iar în 2007, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, acestea au devenit şi mai strânse, în urma vizitelor repetate pe care şeful statului le-a făcut la Sibiu.
Înaintea alegerilor locale din 2008, însă, relaţia s-a rupt, după ce Daniel Thelmann, primarul Mediaşului, a plecat din FDGR pentru a candida pe listele PDL, câştigând, de altfel, un nou mandat.
În octombrie 2009, după căderea Guvernului Boc, KLAUS JOHANNIS a fost propus de PSD, PC, UDMR, PNL şi minorităţi pentru postul de premier, mandatul său urmând să fie formarea un guvern care să gestioneze problemele economice urgente şi să asigure organizarea de alegeri prezidenţiale. În schimb, preşedintele Traian Băsescu l-a preferat pe consilierul BNR Lucian Croitoru.
După anunţarea rezultatelor alegerilor, care îl dădeau pe Traian Băsescu drept preşedinte al României, KLAUS JOHANNIS a declarat că, pentru el, "acest parcurs de posibil premier" s-a terminat.
Odată cu această propunere ca prim-ministru, presa a readus în atenţie câteva scandaluri în care a fost implicat numele lui KLAUS JOHANNIS. Potrivit presei, cea mai veche acuzaţie datează de pe vremea când acesta ocupa funcţia de inspector şcolar, nefiind concretizată în niciun fel, anume că actualul primar ar fi fost implicat în trafic de copii. Iohannis ar fi intermediat, pentru cetăţeni americani şi canadieni, mai multe adopţii de copii din judeţul Sibiu, despre care nu se mai ştie nimic.
Un alt scandal în care a apărut numele lui KLAUS JOHANNIS este legat de faptul că acesta ar fi câştigat câteva case din centrul istoric al Sibiului pe baza unor documente false, locatarii acestora judecându-se timp de câţiva ani cu primarul.
În plus, primarul a fost anchetat de DNA, în 2009, pentru abuz în serviciu, pentru retrocedarea unor terenuri către persoane care nu îndeplineau condiţiile, dosarele fiind din anul 2005.
În 2009, Agenţia Naţională de Integritate s-a autosesizat, în urma publicării unui articol într-un cotidian central, privind faptul că primarul Sibiului ar fi încălcat legea incompatibilităţii, prin ocuparea funcţiei de administrator, în 2003, la societatea Parcuri Industriale Sibiu - Şura Mică, în paralel cu cea de primar. Iohannis a atacat hotărârea în contencios administrativ şi a câştigat procesul, în 2010.
În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, KLAUS JOHANNIS, se află din nou în incompatibilitate întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale. În septembrie, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI.
În timpul alegerilor locale din 2008, contracandidatul din partea PNŢCD Albin Marinescu a cerut ca FDGR să îşi retragă toate materialele electorale pentru că numele primarului KLAUS JOHANNIS apărea scris cu litera "J", în loc de "I", aşa cum era trecut în cartea de identitate. După acest incident, primarul a început să folosească numele de "Johannis", deşi susţine că numele său se scrie cu "J", însă a fost înregistrat greşit în actele de stare civilă din perioada comunistă.
