Casa Albă a anunțat, marți, că președintele SUA Donald Trump îl va primi pe Klaus Iohannis la Washington în data de 20 august.
"Cei doi lideri vor discuta despre cum să răspundă cel mai bine multor provocări comune de securitate cu care se confruntă Statele Unite și România și despre modalitățile de progres în ceea ce privește schimburile economice și parteneriatele energetice.
Vizita va avea loc în contextul în care românii marchează 30 de ani de la căderea comunismului și 15 ani de la aderarea României la NATO", se spune în comunicatul Casei Albe.
Informația a fost confirmată ulterior printr-un anunț oficial de la Cotroceni.
Întâlnirea dintre cei doi lideri de stat are loc și în contextul în care americanii de la ExxonMobile au amenințat recent că renunță la investițiile de la Marea Neagră în cazul în care Guvernul României nu îi acceptă câteva condiții.
Nu întâmplător în comunicatul remis azi de administrația prezidențială a SUA se vorbește despre "ways to advance fair and reciprocal trade and energy partnerships".
Viktor Orban, după întâlnirea cu Trump: I-am cerut să ajute la demararea extracției de gaze la Marea Neagră
În vizita sa recentă la Washington, din luna mai 2019, premierul Ungariei Viktor Orban l-a rugat pe şeful statului american Donald Trump "să ajute la demararea producţiei de gaze naturale din apele teritoriale româneşti ale Mării Negre", care va fi realizată cu participarea companiei Exxon din SUA, "aceasta fiind singura alternativă practică la gazul rusesc.
„Diversificarea este plauzibilă în cazul în care cooperarea dintre SUA şi România are loc rapid. I-am cerut preşedintelui să ajute ca aceasta să se materializeze”, a declarat Viktor Orban, la postul public de radio.
ExxonMobil a început să joace dur la București
O informație potrivit căreia compania americană ExxonMobil vrea să renunțe la proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră a stârnit rumoare pe piața energiei la începutul lunii iulie.
Ulterior, lucrurile s-au mai nuanțat. O altă informație pe surse publicată de Agerpres arăta că, de fapt, ExxonMobil vrea un al treilea partener, pe lângă OMV Petrom.
Potrivit unor informații prezentate la acel moment de Hotnews, americanii de la ExxonMobil au început să joace dur, pe principiul: totul sau nimic. Adică, modificați prin ordonanțe de urgență Legea Offshore și OUG 114/2018 sau nu mai investim!
Aceasta în condițiile în care Exxon a descoperit între timp zăcăminte mult mai mari și valoroase decât cele din Marea Neagră, cum ar fi cele din Cipru. În aceste condiții, pentru ExxonMobil alte investiții au devenit prioritare.
Mărul discordiei: Legea Offshore și OUG 114/2018
Între investitori și reprezentanții Guvernului și ai Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) se poartă de mai multe luni negocieri. Guvernul aștepta din partea ExxonMobil decizia finală de investiție în Marea Neagră.
Pe cealaltă parte, americanii transmiteau că nu iau decizia finală de investiții până nu vine Guvernul cu niște ordonanțe de urgență, care să modifice Legea Offshore și OUG 114/2018.
În octombrie 2018, Parlamentul a aprobat Legea Offshore, însă companiile petroliere au anunțat că au nevoie de timp pentru a analiza impactul acesteia în vederea luării deciziei finale de investiție. În privința Legii Offshore, cereau să se revină la forma aprobată de Senat, nu cea de Camera Deputaților, după voia discreționară a lui Liviu Dragnea.
Mai exact, americanii cereau renunțarea la impozitele asupra veniturilor suplimentare introduse în lege la Camera Deputaților.
Între timp, mai exact chiar la final de an, a apărut și OUG 114/2018 (celebra "ordonanței lăcomiei") care plafonează prețul gazelor la nivelul de 68 lei/MWh, timp de trei ani, și introduce o taxă de 2% pe cifra de afaceri.
ExxonMobil a transmis Guvernului că nu acceptă așa ceva, chiar dacă plafonarea ar fi valabilă doar pe o perioadă de trei ani, timp în care greu de crezut că ar fi fost finalizate investițiile necesare începerii exploatării gazelor din Marea Neagră.
Prelungirea acordului petrolier cu ExxonMobil și OMV Petrom
În ianuarie 2019, la scurt timp după lovitura OUG 114, Guvernul a prelungit cu 15 ani, până în 2045, acordul petrolier al statului român cu ExxonMobil și OMV Petrom, pentru perimetrul de gaze naturale de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră.
După prelungirea acordului, valoarea zăcământului ar fi crescut cu peste 500 milioane de euro, ajungând la circa 5-6 miliarde dolari, potrivit informațiilor HotNews.ro. Până acum, Exxon ar fi investit 700 milioane dolari, iar OMV tot pe atât.
Transgaz a finalizat 215 km din conducta BRUA
În paralel, Transgaz a început demersurile pentru construirea conductei care să lege resursele de gaze naturale ale României de la țărmul Mării Negre atât cu rețeaua națională de transport de gaz, cât și cu coridorul BRUA. Transgaz a contractat și un împrumut în acest sens: 50 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții.
Transportatorul național de gaze a anunțat la data de 18 iulie 2019 că a finalizat 215 kilometri, practic jumătate din conducta BRUA şi a început implementarea unor noi investiţii privind racordarea la gaze.
În cadrul proiectului BRUA-Faza 1, investiţie de aproximativ 560 milioane de euro, se vor desfăşura lucrări pe teritoriul a 11 judeţe din ţară. Noul gazoduct va avea o lungime totală de 550 km şi o capacitate maximă de 1,5 miliarde de mc/anual spre Bulgaria şi 4,4 miliarde de mc/anual spre Ungaria.
Ungaria, obligată de UE să construiască gazoductul spre Austria
Agenția Europeană pentru Reglementarea Energiei (ACER) a publicat în aprilie 2019 o decizie care obligă Ungaria să construiască și interconectarea cu Austria, ultima fază a gazoductului BRUA, considerat de Comisia Europeană un proiect strategic pentru diminuarea dependenţei faţă de Rusia.
Decizia ACER vine după ce Ungaria a decis în 2017 să nu construiască ultima fază a proiectului, decizie care a iritat România, Austria, dar si Comisia Europeană. Explicația de la acel moment a Ungariei a fost că o conductă spre Austria nu avea logică economică. Decizii și poziționări ulterioare ale premierului Viktor Orban au demonstrat însă că Ungaria își dorea să devină principalul hub regional de gaze naturale prin controlul asupra fluxurile de export și import.
