După aproape două săptămâni de la izbucnirea crizei francului elvețian, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat o situație detaliată a creditelor în franci.
Situația imposibilă în care se află o mare parte dintre românii cu credite în franci se vede mai ales în gradul de îndatorare al acestora în raport cu veniturile:
- gradul mediu de îndatorare al românilor împrumutați în franci elvețieni a sărit de la circa 70% în decembrie 2008 la aproape 100% în iunie 2014; după explozia francului din 2015, situația este și mai gravă.
- pentru datornicii cu venituri sub 1.500 lei gradul de îndatorare trece de 90% (în cazul salariilor cuprinse între 700 și 1.500 lei), respectiv ajunge la cota incredibilă de circa 190% pentru românii cu venituri și mai mici.
- debitorii cu venituri sub 700 lei au un grad de îndatorare de 184%;
Îndatorarea în franci a explodat din 2008 până în 2014. Din ianuarie 2015, este și mai grav:
Nu mai puțin de jumătate (50%) din numărul debitorilor în CHF au venituri lunare nete mai mici de 1 500 lei.
Potrivit raportului BNR, 75% din numărul debitorilor în CHF au venituri lunare nete mai mici de 2 500 lei.
Alte date din raportul prezentat de Mugur Isărescu:
- O treime dintre creditele în CHF au fost destinate achiziţionării de locuinţe;
- 58% din totalul creditelor sunt credite de consum garantate cu ipotecă;
- Debitorii cu venituri lunare medii sub 2 500 lei sunt în prezent supraîndatoraţi;
- Trei bănci concentrează 77% din volumul creditelor în CHF
Mesajul guvernatorului BNR este acela că există o multitudine de situaţii individuale specifice și nu poate fi adoptată o singură soluţie generală, ci mai multe soluţii diferenţiate.
