Jucan precizează, într-un comunicat, că principalele probleme pe care le ridică proiectul de Ordonanță de urgență apărut pe site-ul Ministerului Culturii în data de 25 august, a.c., sunt următoarele:
”1. În dezbaterea publică legată de acest proiect a fost prezentat un set de propuneri de modificare a O.G. nr. 39/2005, documentul supus dezbaterii conținând câteva ”soluții propuse”, vagi și cu un pronunțat
caracter de imprecizie și generalitate.
Mai mult decât atât, la audierea publică au fost prezenți numai oameni din domeniul cinematografiei,
proiectul OUG nefiind supus analizei și dezbaterii reprezentanților agenților economici în legătură cu
care se prevăd noi contribuții la Fondul cinematografic, potrivit propunerilor de modificare ale Art. 13
alin. (1) din OG nr. 39/2005 privind cinematografia. Acest fapt a generat, deja, critici și luări de
poziție în mass media audiovizuală, care pot afecta imaginea Prim-ministrului și a Guvernului
Cioloș, în ansamblul lui.
2. Cu privire la caracterul de urgență al propunerii de reglementare:
Articolele (4) și (5) ale Art. 115 din Constituția României, prevăd:
”(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu
poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.”
(5) „Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de
urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după
caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se
pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)”.
Prin a invoca dispozițiile Art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003, și cu referire la dispozițiile alin (4) și
(5) ale Art. 115 din Constituția României, Ministerul Culturii eludează organizarea și desfășurarea
unei dezbateri publice reale, așa cum prevede legea, în legătură cu proiectul de act normativ,
considerând că adoptarea acestuia este impusă de o “situaţii extraordinare a căror reglementare nu
poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.”
(5) „Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de
urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după
caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se
pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)”.
Prin a invoca dispozițiile Art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003, și cu referire la dispozițiile alin (4) și
(5) ale Art. 115 din Constituția României, Ministerul Culturii eludează organizarea și desfășurarea
unei dezbateri publice reale, așa cum prevede legea, în legătură cu proiectul de act normativ,
considerând că adoptarea acestuia este impusă de o “situație extraordinară, a cărei reglementară
nu poate fi amânată”.
Întrucât, din câte se cunoaște, Proiectul de OUG a fost deja transmis pe circuitul de avizare și se dorește
ca el să fie supus aprobării în reuniunea de Guvern de miercuri 31.08.2016, devine clar faptul că
anunțul de pe site-ul Ministerului Culturii este postat doar în scopul salvării aparențelor.
Graba redactării acestui proiect, ca și caracterul de urgență al propunerii de reglementare nu se
justifică, nici în fapt și nici în drept, iar consecințele aprobării modificărilor propuse la OG nr.
39/2005 privind cinematografia vor fi foarte grave.
3. Sunt nevoit să atrag atenția că, atât în preambulul Proiectului de ordonanță de urgență, cât și în Nota
de fundamentare, caracterul de urgență al actului normativ este justificat sprin două aserțiuni de-a
dreptul rizibile, astfel:
„Ținând cont de întârzierea transpunerii unor directive europene și a ezitărilor manifestate în
poziționarea explicită și fermă a României față de piața unică digital”;
“Având în vedere importanța strategică a sectorului cinematografic ca sector relevant și vector crucial
al culturii române în lume, dar și în contextual preluării în condiții optime a presedinției Consiliului
European în 2019.”
Față de aceste susțineri se impun două precizări și un comentariu:
Prima precizare este că, nu există nici o directivă europeană privind filmul; ceea ce există, începând cu
2001, sunt precizări ale Comisiei Uniunii privind ajutoarele de stat pentru filme și alte opere
audiovizuale.
Ultima comunicare a Comisiei în această privință este 2013/C332/01 (De altfel, comunicarea Comisiei
din 2004 a fost avută în vedere la redactarea OG nr. 39/2005 privind cinematografia, act normativ care a
reglementat creditul rambursabil pentru producerea de film cinematografic, acordat din Fondul
cinematografic, având în vedere Art. 107 alin. (3) lit. d) din Tratatul constitutiv al Uniunii, precum și
regulamentele europene privind ajutoarele de stat, acordarea creditului facându-se pe baza schemelor de minimis aprobate de Guvernul României pe baza reglementărilor europene și naționale în materie).
Cea de a doua precizare: faptul că Proiectul de ordonanță de urgență are prevederi cu privire la
susținerea digitalizării cinematografelor nu are nici o legătură cu Agenda digitală pentru Europa 2020,
agendă care propune o mai bună exploatare a potențialului tehnologiilor informației și comunicării,
pentru a favoriza inovarea, creșterea economică și progresul.
ÎN CONCLUZIE – dincolo de observațiile de fond, pe care le prezint, aprobarea, de către Guvernul
României, a Proiectului de ordonanță de urgență în forma prezentată pe site-ul Ministerului Culturii,
pentru așa-zisa dezbatere publică, ar însemna:
1. încălcarea prevederilor Constituției, ale Legii privind transparența decizională în administrația
publică, a celei privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative,
precum și a OUG privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat;
2. instituirea unei reglementări lipsite de coerență, plină de contradicții în chiar textul proiectului,
care nu numai că n-ar putea fi aplicată, dar ar și genera blocarea sistemului existent în domeniul
sprijinului acordat pentru dezvoltarea cinematografiei românești, pentru scenariști, producători,
regizori, distribuitori și exploatanți de film, sprijin prevăzut și acordat, potrivit legislației în
vigoare, din Fondul cinematografic, fond pentru a cărui constituire și colectare statul român nu
contribuie”, se arată în comunicat.
