CCR a amânat pentru a doua oară o decizie privind protocoalele dintre Parchet și SRI

 

Curtea Constituțională (CCR) a amânat miercuri, pentru a doua oară, pronunțarea unei decizii în ceea ce privește protocoalele secrete încheiate de Parchetul general cu Serviciul Român de Informații. 



Sesizarea a fost făcută pe 8 octombrie de către Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea i-a delegat pentru o zi atribuțiile de președinte al Camerei Deputaților special pentru acest demers la CCR.

Judecătorii constituționali au amânat pronunțarea unei decizii pentru ziua de 11 decembrie.

Cauza lui Liviu Dragnea a fost susținută miercuri chiar de către Florin Iordache în fața Curții Constituționale. El a susținut că Ministerul Public, prin protocoalele încheiate cu SRI, a readus justiţia de după 2009 la cea care se înfăptuia în perioada comunistă.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a spus, miercuri, în şedinţa CCR unde se dezbate sesizarea pe conflictul Parlament-Ministerul Public privind protocoalele, că situaţia de după 2009 e foarte gravă, precum în perioada comunistă, când organele securiste făceau investigaţii penale.

"Sunteţi astăzi chemaţi să daţi o decizie care să condamne leturile secrete dintre Servicii şi instituţii care au chemat să perpetueze abuzurile din România. Vă solicit să admiteţi acest conflict de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul, ÎCCJ precum şi alte instanţe care trebuie să înfăptuiască justiţia prin lege. Ministerul Public şi-a încălcat propriile uzurpând competenţele Parlamentului, a investit SRI cu competenţe de cercetare penală, conferind prin acte secrete competenţe pe care Parlamentul nu le-a prevăzut sau interzis. Ministerul Public, prin acţiunea sa a adus atingere şi atributului constituţional al ICCJ şi a celorlalte instanţe, asa cum e definit în articolele 124 şi 126 din Constituţie. Prin protocoalele secrete cu SRI, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justişie a interferat în activitatea de judecată într-un mod în care judecătorii nu aveau cum să îl cunoască atâta timp cât aceste protocoale erau secrete, aceştia judecând în fapt fără să cunoască temeiul protocoalelor secrete care cuprind proceduri în afara legii şi proceduri împotriva legii", a declarat Florin Iordache, la şedinţa Curţii Constituţionale.

Reprezentantul Minsiterului Public la CCR, Iuliana Nedelcu, a declarat miercuri, în ședința CCR unde se dezbate sesizarea pe conflictul Parlament-Ministerul Public privind protocoalele, că acestea au fost documente tehnice și nu a existat o interdicție de clasificare a lor.

"Nivelul de secretizare a fost stabilit de SRI, MP a respectat nivelul de secretizare. Accesul la informații clasificate nu se justifică prin simplu rang funcție sau deținerea unei autorizări de securitate. Prin urmare protocoalele au fost comunicate Parchetelor cu care au lucrat. Mai este de observat faptul că în momentul încheierii protocoalelor nu există o obligație expresă care să interzică clasificarea. Aceasta a apărut în 2018. Din punct de vedere a unei actuale temeinicii a clasificării credem că aceasta nu face obiectul sesizării de față",a afirmat Iuliana Nedelcu, conform Mediafax.

Totodată, aceasta a afirmat că protocoalele au fost acorduri tehnice, care nu au stabilit norme juridice de conduită.

"Protocolul este un acord tehnic prin care s-au stabilit modalități practice ale colaborării referitoare la cooperarea între Servicii și organele de anchetă penală, precum și informații care cuprind indicii pentru procurori pentru o infracțiune ce trebuie urmărită. Așadar, protocoalele au fost stabilite pentru a standardiza proceduri de lucru riguroase. (...) Dacă există nerespectare a atribuțiilor legale va avea loc această verificare. Protocoalele sunt acte de natură civilă bilaterale, un acord între autorități, un act intern, acesta e motivul pentru care nu se publică în Monitorul Oficial. Părțile se află pe poziții de egalitate, niciuna nu are o putere de decizie superioară, de aceea considerăm că nu se poate vorbi despre o vătămare. Nu au fost stabilite norme juridice de conduită. Adică nu s-a legiferat și nici nu s-a împiedicat legiferarea",a mai afirmat reprezentantul Ministerului Public.

"Conduita generatoare a presupului conflict imputată Ministerului Public constă încheierea în 2009 și 2016 a acestor protocoale de colaborare clasificată. Prin aceste protocoale s-ar fi conferit, susține partea care a sesizat conflictul, SRI calitatea de organ de cercetare penală, căpătând în acest mod caracter de act de legiferare. Protocoalele s-au repercutat asupra Justiției care s-ar fi făcut nu pe baza legii, ci a protocoalelor. Este susținut că Ministerul Public a încălcat principiul separațiilor puterilor în stat, articolul 131 din Legea fundamentală. Potrivit autorului sesizării, se susține că Ministerul Public a generat atât un conflict negativ de competență, cât și unul pozitiv. Credem că e important de menționat decizia 140/2018 în care se arată că nu poate fi un conflict negativ de competență, cât și pozitiv. Jurisprudență în care s-a arătat că nerespectarea unor obligații de sorginte legală nu naște automat un conflict. Considerăm că din perspectiva acelor elemente care generează conflictul negativ, nu ne aflăm în fața unei încălcări de competență constituțională", a susținut, în fața judecătorilor CCR, reprezentantul Ministerului Public, Iuliana Nedelcu, șefa Secţiei Judiciare din Înalta Curte de Casație și Justiție.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?