IULIA IONESCU. Călugării de la Sihăstria Rarău, judeţul Suceava, le-au spus anchetatorilor că Iulia Ionescu a dormit o noapte la mănăstirea lor, iar înainte cu o zi de a ajunge la ei ar fi stat la Mănăstirea Agapia, judeţul Neamţ, potrivit unor surse judiciare.
Anchetatorii i-au audiat, în noaptea de duminică spre luni, pe călugării de la Mănăstirea Sihăstria Rarău, aceştia recunoscând că Iulia Ionescu a stat o noapte la ei, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Stareţul Mănăstirii Sihăstria Rarăului, Ioan Larion Neagoe a recunoscut în faţa poliţiştilor că a găzduit-o pe adolescentă.
"Îmi pare c-am păcălit Poliţia, Iulia era la noi. Nu mi-am dat seama. Îmi pare rău că n-am anunţat Poliţia mai devreme şi nu am luat legătura cu familia fetei", a spus stareţul.
Inţial atât stareţul Ioan Larion Neagoe, cât şi purtătorul de cuvânt al Patriarhiei au negat că Iulia s-ar fi aflat la mănăstirea Sihăstria Rarăului.
Iulia Ionescu a arătat, în declaraţia pe care a dat-o în scris, în noaptea de sâmbătă spre duminică, că ar fi stat la mănăstirile Agapia şi Văratec, din judeţul Neamţ. Ea a mai dat o declaraţie, duminică, în care a adus lămuriri suplimentare, au spus surse apropiate anchetei.
Iulia Ionescu, în vârstă de 15 ani, elevă la Colegiul "Sfântul Sava" din Bucureşti, care a fost dată dispărută miercuri, a fost găsită sâmbătă, într-un tren în care a urcat la Suceava, care mergea spre Bucureşti. Adolescenta a fost identificată de şeful de tren, care a anunţat Poliţia. Ea a fost adusă la Bucureşti de Poliţie şi predată familiei, după ce a fost audiată.
Şeful Poliţiei Române, Petre Tobă, a declarat, sâmbătă seara, într-o conferinţă de presă, că fata nu a fost victima vreunei infracţiuni cât a fost dispărută şi a colaborat de la bun început cu poliţiştii care au identificat-o în tren. Petre Tobă a spus că în acest caz Poliţia Română a beneficiat inclusiv de sprijinul SRI.
Cornel Grigoriciuc, şeful trenului în care a fost găsită Iulia Ionescu, a fost audiat, duminică, la Suceava, de un ofiţer de poliţie din Suceava, la solicitarea anchetatorilor bucureşteni care se ocupă de acest caz, au declarat pentru MEDIAFAX surse din Poliţia Suceava.
Grigoriciuc a declarat că adolescenta, îmbrăcată în straie călugăreşti, a fost însoţită în gara Suceava de un bărbat, şi el îmbrăcat în haine monahale. Potrivit sursei citate, fata s-a dezbrăcat de aceste straie înainte să urce singură în tren, rămânând în haine civile - pantaloni şi o jachetă neagră, ea urcând apoi singură în tren.
Şeful de tren a spus că, în momentul în care a ajuns la fată cu controlul biletelor, a stat de vorbă cu ea după ce a recunoscut-o că ar fi adolescenta dispărută, moment în care fata a devenit agitată şi şi-a sunat mama, spunându-i că se întoarce acasă, la Bucureşti. Acesta a mai spus că a anunţat Poliţia la 112 după ce a recunoscut-o pe fată, însă adolescenta a fost preluată imediat de o patrulă a Poliţiei Transporturi, aflată în trenul respectiv.
Fata avea bilet pe ruta Suceava - Bucureşti, care i-a fost cumpărat de către călugăr la casa de bilete din gara Suceava, a declarat Florin Catană, şeful Poliţiei Transporturi Feroviare Suceava.
Conform unor surse, tânăra şi-ar fi sunat mama în cursul zilei de sâmbătă, plângând, şi a rugat-o s-o ierte. Iulia Ionescu i-ar mai fi spus mamei că se întoarce acasă din pelerinaj.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Constantin Stoica, declara, sâmbătă seara, pentru MEDIAFAX că, în urma verificărilor făcute după găsirea Iuliei Ionescu, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a infirmat că fata ar fi fost la vreo mănăstire din judeţul Suceava. Potrivit lui Stoica, poliţiştii din Suceava au verificat toate mănăstirile şi chiar biserici din judeţ şi nu au găsit-o pe adolescentă la niciuna dintre ele.
Duhovnicul Iuliei Ionescu, Visarion Alexa, a declarat pentru MEDIAFAX că a discutat cu mama şi cu bunica ei în legătură cu dorinţa fetei de a pleca la mănăstire şi au reuşit împreună să o oprească, în urmă cu doi - trei ani, iar tânăra nu i-a indicat vreodată mănăstirea unde ar vrea să stea.
Visarion Alexa, preotul paroh al Biserii Sfântul Nicolae din Militari, este atât duhovnicul Iuliei, dar şi al mamei şi bunicii acesteia, iar fata nu venea niciodată singură la spovedanie, ci însoţită de una dintre cele două, care rămânea la câţiva metri depărtare.
Iulia şi familia sa, mai puţin tatăl, veneau la biserică duminică de duminică, iar în urmă cu aproape trei ani fata i-a mărturisit duhovnicului că vrea să plece la o mănăstire.
"A existat o discuţie cu mama şi cu bunica că ea ar vrea să plece la o mănăstire. Atunci am reuşit să o oprim eu, mama, bunica, toţi ne-am implicat şi am oprit-o pe Iulia. Şi am început să-i explicăm că locul ei este în familie până la vârsta de 18 ani. (...) Eu nu cred că părinţii nu şi-au făcut datoria. Mama şi bunica i-au dat cea mai mare grijă din câte am văzut faţă de un copil, să încerce să o facă să înţeleagă că nu este încă vremea să facă opţiuni de viaţă în sensul acesta", a spus Alexa.
Referitor la faptul că a primit un e-mail în care Iulia îi spunea că vrea să plece la mănăstire şi că textul nu a ajuns la părinţi, preotul a arătat că adresa sa de email este publică şi că primeşte şi câte 30 de mail-uri pe zi, având 6.000 de mesaje necitite.
Întrebat dacă o mănăstire ar fi putut-o primi fără să semnaleze acest lucru, Alexa a răspus că "a o primi da, a rămâne nu".
"Dacă cineva bate la uşa mânăstirii cerând ajutor să ştiţi că nu li se cere nici buletinul şi nici cazierul. Orice mânăstire poate să ofere ospitalitate, să dea o farfurie cu mâncare atunci când cineva străin bate la uşa ei. Când primesc un copil, e posibil să se alerteze puţin, dar tot îl primesc. Nu avea la ea niciun document, absolut nimic, şi nu arăta ca un copil de 15 ani, ci mai degrabă ca unul de 18 ani, aşa că ea ar fi putut fi găzduită de o mănăstire, dar ziua următoare s-ar fi vorbit cu ea cine este şi cum poate fi ajutată. Dacă ar fi urmat un proces firesc, fără amploarea pe care a avut-o acest eveniment, cu certitudine în câteva zile ar fi fost anunţată Poliţia, pentru că oricât ai vrea să ascunzi tot se află cine eşti", a mai spus părintele paroh.
