În acest dosar Ion Iliescu era cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii lor de subiminare a puterii de stat, acte de diversiune şi comunicarea de informaţii false.
Tot în această cauză, Ion Iliescu, alături de alţi 30 de învinuiţi, era cercetat pentru săvărşirea infracţiunii de subminarea puterii de stat în varianta al. 2 a art 162 Cod Penal. Prin aceeaşi ordonanţă a fost dispusă neînceperea urmăririi penale şi faţă de celelalte 30 de persoane.
Soluţia comunicată miercuri de DIICOT se referă doar la o parte din acuzaţiile pentru care procurorii militari au început urmărirea penală în 2000, 2005 şi apoi în 2007.
Procurorii militari au strâns documente şi declaraţii în 249 de volume şi 12 anexe, care au fost studiate în ultimele şase luni de procurorii DIICOT pentru a se pronunţa asupra existenţei infracţiunilor contra siguranţei statului. Procurorii DIICOT cred însă că cele peste 30 de persoane au vrut să protejeze siguranţa statului.
Soluţia procurorilor DIICOT face referire şi la o serie de grave erori din rezoluţia iniţială. Militarii ar fi început urmărirea penală pentru fapte inexistente în Codul penal sau împotriva unor persoane decedate, iar alţii, deşi erau învinuiţi, au fost audiaţi ca martori. Cât despre Ion Iliescu, singura dată când a fost audiat a fost în mai 1999, când a dat declaraţie de martor la Mineriadă.
Citeste si:
Ion Iliescu va fi cercetat în continuare în dosarul Mineriadei '90, dar pentru alte infracţiuni
