Cum se apără Iohannis la CCR, după ce a refuzat s-o numească ministru pe Olguţa Vasilescu

 
Cum se apără Iohannis la CCR, după ce a refuzat s-o numească ministru pe Olguţa Vasilescu
Cum se apără Iohannis la CCR, după ce a refuzat s-o numească ministru pe Olguţa Vasilescu

"Nu suntem în prezența unui blocaj instituțional!" Asta a transmis preşedintele Klaus Iohannis Curţii Constituţionale. Şeful statului a trimis CCR punctul său de vedere cu privire la sesizarea înaintată de premierul Viorica Dăncilă. Dăncilă se plângea de existența unui conflict de natură constituțională între Guvern și Președintele României, pe tema remanierii. În document, preşedintele le cere judecătorilor să respingă sesizarea şi subliniază că a acţionat potrivit prerogativelor sale în acest caz.



Preşedintele Klaus Iohannis susţine că premierul Viorica Dăncilă ar fi trebuit să aştepte mai întâi argumentele care au dus la respingerea celor doi miniştri (Lia Olguţa Vasilescu şi Ilan Laufer), şi abia apoi să înainteze noi propuneri. De asemenea, dacă ar fi dat dovadă de bună-credinţă, premierul s-ar fi consultat cu preşedintele pe subiectul remanierii guvernamentale. Cu aceste argumente se va apăra Iohannis la CCR, după sesizarea Guvernului.

Klaus Iohannis a trimis la CCR punctul de vedere referitor la conflictul juridic de natură constituţională reclamat de premierul Viorica Dăncilă, după ce şeful statului a refuzat să-i numească în Guvern pe Lia Olguţa Vasilescu şi pe Mircea Drăghici. Documentul, obţinut de adevarul.ro, invocă următaorele argumente:


Fără a aştepta comunicarea motivelor pentru care Preşedintele României a înţeles să nu dea curs propunerii pentru cele două portofolii anterior menţionate, în data de 21 noiembrie 2018, în forurile de conducere ale PSD s-a decis transmiterea către Preşedintele României a unor noi nominalizări pentru cele două ministere.

În mai puţin de două săptămâni, prim-ministrul a modificat succesiv obiectul propunerii referitoare la componenţa Guvernului, inclusiv prin schimbarea temeiurilor din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, de fiecare dată fără vreo consultare prealabilă cu Preşedintele României.

În ceea ce priveşte conducerea Ministerului Transporturilor şi a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, aceasta este asigurată de către miniştrii titulari până la momentul emiterii decretului de constatare a vacanţei funcţiei, iar din acest punct de vedere nu poate fi vorba despre un blocaj la nivelul funcţionării Guvernului. Termenul de 15 zile prevăzut de Legea nr. 90/2001 priveşte relaţia dintre ministrul-demisionar şi prim-ministru. În ceea ce-l priveşte pe Preşedintele României, aşa cum rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, nici Constituţia şi nici legea nu instituie un termen în care trebuie emis decretul de încetare a funcţiei.

Nici în ceea ce priveşte propunerile de numire a noilor miniştri ( Lia Olguţa Vasilescu şi Mircea Drăghici), considerăm că nu suntem în prezenţa unui blocaj instituţional. Constant, Preşedintele României a afirmat că analizează aceste propuneri. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a apreciat că, în absenţa unui termen legal, atribuţiile se exercită într-un termen rezonabil. Or, faţă de manifestarea de voinţă a prim-ministrului care - fără să aştepte comunicarea motivării refuzului cu privire la propunerile iniţiale - a înlocuit persoanele propuse, urmează să constataţi că dreptul Preşedintelui României de a respinge motivat prima propunere a prim-ministrului nu s-a materializat şi, în consecinţă acesta nu s-a epuizat. Este de necontestat faptul că în vederea emiterii unui decret, Preşedintelui României nu îi poate fi negat dreptul de a verifica îndeplinirea condiţiilor legale de către candidaţii propuşi, ceea ce presupune o analiză.

În situaţia în care prim-ministrul şi Preşedintele României au opinii divergente cu privire la numirea unui ministru, Constituţia oferă soluţia desemnării unui ministru interimar. Prin urmare, nu suntem în prezenţa unui blocaj instituţional, câtă vreme Preşedintele României a acţionat în limitele atribuţiile sale constituţionale şi în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Preşedintelui României nu i se poate imputa o conduită abuzivă sau arbitrară în exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 85 alin. (2) din Constituţie, câtă vreme a acţionat cu loialitate constituţională şi bună-credinţă în raporturile cu prim-ministrul. Astfel, în ziua imediat următoare propunerii de remaniere, Preşedintele României a răspuns solicitării prim-ministrului, numind în funcţie 6 miniştri din cele 8 propuneri înaintate. Răspunsul rapid al Preşedintelui la cererea de remaniere înaintată de prim-ministru, chiar în absenţa oricărei consultări iniţiate de prim- 9 ministru, reprezintă o dovadă de colaborare loială, care a ţinut cont de raţiunile acestui demers.

De asemenea, în aceeaşi zi, Preşedintele României a menţionat că în ceea ce priveşte două portofolii, propunerile vor fi refuzate. Într-o interpretare cu bunăcredinţă a acestei declaraţii şi faţă de faptul că o mare parte dintre cei propuşi fuseseră numiţi, prim-ministrul era obligat la iniţierea unei consultări cu Preşedintele pe această temă şi trebuia să aştepte comunicarea motivării refuzului. În esenţă, declaraţia publică a Preşedintelui României cu privire la intenţia refuzului nu poate fi în niciun caz asimilată cu un refuz nemotivat.

Neaşteptând motivele refuzului - act prin care Preşedintele României şi-ar fi exercitat dreptul de a refuza propunerea iniţială - prim-ministrul a procedat de o manieră neloială constituţional, forţând numirea unor miniştri pe motiv că Preşedintele nu mai are dreptul să procedeze la o analiză. În opinia noastră, acest drept nu poate fi considerat epuizat întrucât, pe de o parte, nu a existat o consultare, iar pe de altă parte, prim-ministrul şi-a înlocuit propunerea iniţială.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?