"Stimate Domnule Preşedinte,
În conformitate cu prevederile art. 88 din Constituţia României, republicată, doresc să adresez Parlamentului un mesaj.
Vă propun ca data prezentării mesajului în ședința reunită a celor două Camere ale Parlamentului să fie data de 22 februarie 2016, ora 16.00.
Vă rog să primiţi asigurarea întregii mele consideraţii,
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS", se precizează în scrisoarea trimisă de Klaus Iohannis.
Ultimul discurs în fața plenului reunit al Parlamentului, pe care Klaus Iohannis l-a susținut, a fost în 15 decembrie 2015, la un an de la preluarea mandatului de şef al statului.
Redăm discursul președintelui Klaus Iohannis:
"Domnule președinte al Senatului, domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor parlamentari, stimati invitati, doamnelor si domnilor,
Am tinut sa vin in fata dvs. la un an de la preluarea mandatului nu pentru a face un bilant sec, ci ca gest de normalitate democratica. Am vorbit atunci de la aceeasi tribuna despre directiile majore pentru Romania, despre schimbarile de principiu pe care le asum in modul de a face politica. Convingerea mea pronfunda este ca marile proiecte ale unei natiuni pot fi implinite doar daca se spijina pe un fundament altcatuit din valori si norme de politica asumate. Acest fundament are nevoie de reconstructie. Am dorit ca 2015 sa fie anul recastigarii normalitatii in interior si exterior.
In plan intern, prima mea promisiune a fost de a face o altfel de politica in Romania. Am considerat ca acest lucru incepe si cu presedintele, al carui rol e sa fie generator nu de tensiune, ci de echilibru. Recastigarea normalitatii in interior porneste de la redescoperirea dialogului, deschiderea catre societatea civila, relatii institutionale corecte, dincolo de pasiuni. Intr-un an a devenit firesc sa avem consultari. Stiu ca de-a lungul acestui an, unii s-au intrebat de ce nu reactionez la orice subiect, de ce nu intervin in forta la adresa unor oameni politici, de ce nu raspund cu aceeasi moneda. Onorând promisiunea de a face politica altfel, am dat raspuns si acestor intrebari.
Anul 2015 a demonstrat ca se poate sa avem acord larg pe subiecte de interes public, pe subiecte care privesc Romania si mai ales ca un asemenea acord nu ramane doar pe hartie. Prima actiune a anului a fost semnarea acordului privind cresterea bugetului apararii la 2% din PIB. Romania si-a aratat angajamentul de a fi un partener corect in raport cu aliatii. Bugetul pentru 2016 prevede o prima etapa de crestere, astfel ca in 2017 acest acord sa fie respectat. Tot de o larga majoritate s-a bucurat si Strategia Nationala de Aparare.
Romania puternica in Europa si in lume este mai mult decat un deziderat, este un proiect national pe care il construim deja (...) Pe acest fond, am recurs la mecanismele permise de legea fundamentală: cererea de reexaminare sau sesizarea CCR. Ma bucur sa constat ca in cazuri importante, precum Codul Fiscal, a existat disponibilitatea de a se apleca mai cu atentie asupra textului legii. Sunt dator sa va spun ca doua lucruri fundamentale inca lipsesc: dezbaterea si rigoarea. Legi importante au intrat in atentia publica abia dupa adoptarea lor, ceea ce nu serveste nici Parlamentului, nici publicului. Nu exista substitut pentru o dezbatere consistenta si aceasta e o responsabilitate de la care Parlamentul nu se poate deroba. Sunt convins ca Parlamentul poate si trebuie sa raspunda acestei asteptari prin mai multa dezbatere si prin mai multa rigoare.
Anul 2015, recastigarea normalitatii, a insemnat si demersuri in plan extern. Ma refer la profilarea Romaniei in cadrul NATO si UE si la intarirea parteneriatelor nostre strategice. 2015 a fost un an in care am adancit si transpus in actiuni si decizii concrete optiunile majore ale politicii noastre externe (...) Tari precum Franta, Polonia, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, consolidarea raporturilor cu tarile din vecinatate precum Ucraiana, Bulgaria sau Serbia. Relatia privilegiata cu Republica Moldova si sustinerea parcursului european al acesteia a fost si va ramane o constanta a politicii noastre externe.
Din diverse motive, Romania s-a aflat intr-o oarecare izolare in anii anteriori. Am dorit sa schimbam cu totul aceasta stare de fapt, in 2015, ceea ce explica si dinamica mai mare din acest an in politica externa. Romania conteaza in ecuatia geopolitica si geostrategica si e gata sa isi asume responsabilitati. In luna noiembrie, am gazduit la Bcuuresti reuniunea la nivel inalt a statelor din Europa centrală si de est care prefigurat summitul NATO care va avea loc in 2016 la Varsovia.
Recastigarea normalitatii a privit si romanii din diaspora. Sunt bucuros ca s-a respectat promisiunea de a avea o lege a votului prin corespondenta. Nu e o lege perfecta, dar esential e ca exista, a venit la timp si a rezultat din vointa clasei poltice care si-a respectat promisiunea facuta cetatenilor.
Se cuvine sa nu uitam sa ne uitam la lectiile anului 2015 si la ce lipseste pentru ca Romania sa fie cu adevarat puternica si prospera. Cea mai tragica lectie a anului 2015 se numeste Colectiv. Evenimentul care a indurerat o natiune intreaga a scos la iveala probleme ale mai multor sisteme, unele perpetuate de ani de zile, in fata carora, într-un moment sau altul, cu totii am ridicat din umeri a neputinta si pe care am ajuns sa le toleram. Cea mai dura concluzie este ca coruptia ucide si ca se pot pierde vieti nevinovate daca nu respectam legi si reguli.
O a doua lectie a 2015 este legea schimbarii (...) o schimbare profunda a politicului, de o innoire care sa fie pe masura asteptarilor si realitatilor din societate. Marea miza a 2016 este reconstructia increderii in politica si capacitatea sa de a da societatii directia dorita.
Se implinesc 26 de ani de cand romanii s-au ridicat impotriva regimului comunist. S-au ridcat cu forta si curajul date de aspiratia spre libertate. Democratia s-a castigat prin jertfa de sange. Se cuvine sa nu uitam si sa pretuim acest lucru, nu doar o data pe an, in decembrie, cu ocazii speciale, ci zi de zi, respectand principii si valori in politica si avand in minte ca suntem in serviciul cetatenilor nostri. Astazi, la 26 de ani de la revolutie, cel mai bun mod de a onora acel sacrificiu este sa facem democratia mai puternica. Reconstructia increderii in politica e tema pe care o propun in perspectiva anului 2016.
Cred intr-un sistem in care dreapta si stanga sunt reprezentate, in care exista spatiu pentru competitie si nu imi doresc o politica in care își fac loc extremismul, populismul sau radicalismul. Imi doresc ca atunci cand se gandesc la politica, cetatenii nostri sa nu o asocieze la modul general si nediferentiat cu minciuna sau coruptia. Imi doresc ca romanii sa perceapa politica drept ceea ce e menita sa fie: un spatiu al reprezentarii la care e onorabil si onorant sa participi, iar a face politica sa fie in constiinta tuturor ca un mod prin care iti servesti natiunea. Reconstructia increderii va mai presupune ceva, din partea tuturor: sa recunoastem lucrurile bune si sa pastram ce functioneaza. Dca ne dorim o contrdtie durabila va trebui sa evitam capcana lui 'nimic nu e bun'.
Astept de la noul cabinet o guvernare responsabila. Acest Executiv se afla in fata unei importante provocari, dar si in fata unei mari sanse de a dovedi ca se pot lua decizii in functie de motive obiective, și nu de interese de moment. Imi doresc o crestere economica despre care sa nu vorbim doar in termeni statistici, ci una care sa se reflecte in viata de zi cu zi. O România puternica stie sa investeasca, sa creeze valoarea adaugata, sa atraga bani europeni si sa genereze locuri de munca. Imi propun ca in 2016 sa am in atentie domenii cruciale pentru viitorul acesti natiuni: sanatatea si educatia.
Anul 2016 va fi dedicat unei dezbateri consistente pe tema educatiei din care sa rezulte o viziune de ansamblu si directiile majore pentru sistemul de invatamant. Cred ca Romania educata trebuie sa devina un nou proiect de tara pe care sa il ducem la bun sfarsit. Educatia va fi fara indoiala o tema centrala. Aniversarea Centenarului Marii Uniri in 2018 va trebui sa fie nu doar un moment festiv, ci unul in care sa asumam marile directii de dezvoltare ale României pentru secolul urmator. Romania educata ca proiect de tara ar trebui sa fie una din aceste directii, ea incluzand nu doar sistemul de invatamant, ci si încurajarea culturii, inovarii, stimularea creativitatii si aprecierea performantei.
Este timpul schimbarii. Depinde de noi toti daca raspundem la aceste asteptari ale societații. Va invit sa fim impreuna in acest demers pentru a reconstrui increderea in institutiile democratice si in capacitatea politicii de a produce lucruri bune pentru cetateni ", a declarat Klaus Iohannis.
Al cincilea discurs în Parlament
Discursul care ar urma să aibă loc pe 22 februarie va fi al cincilea pe care președintele Klaus Iohannis îl susține în fața Parlamentului. Prima alocuţiune, susținută de Klaus Iohannis în fața Parlamentului, a avut loc în luna februarie, când preşedintele a cerut ca până la finalul sesiunii parlamentare să existe o nouă legislaţie privind alegerile. A doua oară, Klaus Iohannis s-a adresat Parlamentului în luna iunie, prezentând noua Strategie Naţională de Apărare.
Al treilea discurs a fost susţinut în faţa parlamentarilor în luna septembrie, când preşedintele a vorbit despre criza refugiaţilor, votul prin corespondenţă, un cod al incompatibilităţilor şi reglementări privind aleşii locali.
Klaus Iohannis le-a promis senatorilor şi deputaţilor, în primul său discurs, că va veni în faţa lor la fiecare început de sesiune parlamentară. Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale în 16 noiembrie 2014, iar în 21 decembrie el a preluat oficial mandatul de la predecesorul său, Traian Băsescu.
