Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ziua în care vom afla cum va fi iarna

 

Intrarea Maicii Domnului în Biserică este pe 21 noiembrie. Prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului, Intrarea Maicii Domnului în Biserică, cunoscută în popor sub numele de Vovidenia sau Ovidenia, aminteşte de momentul în care Fecioara Maria a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim.



Intrarea Maicii Domnului în Biserică. TRADITII SI OBICEIURI DE 21 NOIEMBRIE, ZIUA INTRARII IN BISERICA A MAICII DOMNULUI.

Intrarea în Templul din Ierusalim a Maicii Domnului s-a întâmplat într-o zi de 21 noiembrie, pe când Maria avea doar trei ani, iar părinţii împlineau făgăduinţa că, atunci când vor fi părinţi, vor închina copilul lui Dumnezeu.
 

Intrarea Maicii Domnului în Biserică: Tradiţii pentru spor şi sănătate

În popor, Vovidenia, ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică, este considerată a fi o zi magică.  În această zi se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. Numele de Vovidenie provine din slavonă şi se traduce "ceea ce se face văzută".  În tradiţia populară, în ziua se Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.

Se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna.

Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică este asociată cu metafora Luminii. De aceea, în căminele credincioşilor este bine ca  lumina candelei şi focul din sobe sau şemineu  să ardă toată noaptea.

Astăzi este sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, numită în popor şi Vovidenia sau Ovidenia, care înseamnă "ceea ce se face văzută". Sinaxarul din Minei spune: "Intrarea în Biserica legii a Doamnei de Dumnezeu Născătoarei a pricinuit ortodocşilor creştini praznic minunat şi a toată lumea, fiindcă s-a făcut aceasta într-un chip minunat şi este înaintemergătoare a marii şi înfricoşătoarei taine a Întrupării Cuvântului lui Dumnezeu".

Intrarea în Biserică sau mai bine zis în Templul din Ierusalim a Maicii Domnului este un eveniment prăznuit în Biserica Ortodoxă despre care nu se face pomenire în Sfânta Scriptură, însă în Sfânta Tradiţie există foarte multe referinţe la ea. În relatarea din "Vieţile Sfinţilor" despre această sărbătoare se face povestirea întregului episod al aducerii la Templul din Ierusalim a Maicii Domnului. Cum s-a derulat procesiunea, ce au spus Drepţii Părinţi Ioachim şi Ana, precum şi arhiereul Zaharia, vom vedea din scurta istorioară despre Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.

Intrarea Maicii Domnului în Biserică: Pregătirea Pruncei binecuvântate


Împlinindu-se trei ani de la naşterea Preacuratei Fecioare Maria, drepţii ei părinţi Ioachim şi Ana şi-au adus aminte de făgăduinţa lor de a o aduce în dar lui Dumnezeu pe copila lor. Chemând toate rudeniile din Nazaret, unde vieţuiau, şi aducând şi cete de fecioare tinere, au pregătit făclii multe şi au împodobit pe Preacurata Fecioară cu podoabă împărătească. Despre aceasta mărturisesc Sfinţii Părinţi cei de demult. Astfel, Sfântul Iacob, Arhiepiscopul Ierusalimului, spune cuvintele zise de Ioachim: "Chemaţi fiice evreice curate să ia făclii aprinse!" Iar cuvintele dreptei Ana le spune Sfântul Gherman, Patriarhul Constantinopolului, astfel: "Făgăduinţele pe care le-au făcut buzele mele le voi da Domnului. Pentru aceasta am adunat cete de fecioare cu făclii, şi am chemat preoţi, şi pe rudeniile mele, zicând tuturor: Bucuraţi-vă împreună cu mine toţi, că m-am arătat astăzi şi maică, şi înainte povăţuitoare, dând pe fiica mea, nu împăratului celui pământesc, ci lui Dumnezeu, Împăratul ceresc". Iar pentru podoaba cea împărătească a dumnezeieştii prunce, Sfântul Teofilact, arhiepiscopul Tesalonicului, grăieşte aşa: "Se cuvenea ca intrarea pruncei celei dumnezeieşti să fie după vrednicia ei, şi astfel de un mărgăritar ca acesta prealuminat şi de mult preţ să nu se lipească haine proaste. Deci era de trebuinţă să o îmbrace cu haină împărătească, spre slava şi frumuseţea cea mai mare".

Intrarea Maicii Domnului în Biserică: Drumul de la Nazaret la Ierusalim


Pregătind cele ce se cuveneau pentru cinstita şi slăvita intrare, au făcut calea din Nazaret la Ierusalim, timp de trei zile. Ajungând în cetatea Ierusalimului, au mers cu cinste la Biserică, ducând într-însa pe prunca cea de trei ani, pe Curata Fecioară Maria. Cete de fecioare cu lumânări aprinse mergeau înaintea ei, după mărturia Sfântului Tarasie, Arhiepiscopul Constantinopolului, care povesteşte că Sfânta Ana ar fi grăit aşa: "Purtaţi, fecioare, făclii şi călătoriţi înaintea mea şi înaintea dumnezeieştii copile!" Iar sfinţii ei părinţi, luând de mâini pe fiica lor cea dăruită lui Dumnezeu, cu blândeţe şi cu cinste o duceau între dânşii. Toată mulţimea rudeniilor, vecinilor şi cunoscuţilor urma cu veselie, ţinând făclii în mâini şi înconjurând-o pe Preasfânta Fecioară ca stelele pe luna cea luminoasă, spre mirarea Ierusalimului. Toţi lăudau ieşirea ei, toate rudeniile, vecinii şi câţi erau în legătura dragostei urmau părinţilor ei. Părinţii se bucurau împreună cu părintele, maicile cu maica, iar copilele şi fecioarele mergeau înaintea dumnezeieştii copile, purtând făclii, şi erau ca un şir de stele care strălucesc împreună cu luna. Deci, s-a adunat tot Ierusalimul, văzând acea nouă petrecere, cum pe o copilă de trei ani o duc împodobită cu atâta slavă şi cu multe lumini; şi nu numai cetăţenii de jos ai Ierusalimului, ci şi cei de sus, adică sfinţii îngeri, s-au adunat să vadă preaslăvita aducere a Preacuratei Fecioare Maria. Deci împreună cu ceata pământească cea văzută a fecioarelor celor curate era şi ceata cea nevăzută a celor fără de trup, ducând înăuntru, întru cele sfinte, pe Preacurata Fecioară Maria, înconjurând-o ca pe un vas ales al lui Dumnezeu, după porunca Domnului.

Intrarea Maicii Domnului în Biserică: Arhiereul Zaharia primeşte pe Născătoarea de Dumnezeu


Atunci, după povestirea Sfântului Teofilact, au ieşit preoţii care slujeau în biserică întru întâmpinarea acelei preaslăvite fiice a lui Dumnezeu şi cu cântări au întâmpinat pe Preasfânta Fecioară, pe aceea care avea să fie Maica Arhiereului celui Mare. Pe aceasta aducând-o Sfânta Ana la uşile bisericii, precum scrie Sfântul Tarasie, zicea aşa: "Vino, fiică, către Cel ce mi te-a dăruit! Vino chivot al sfinţeniei către mult înduratul Stăpân! Vino, uşa vieţii, către Milostivul dătător! Vino, chivotul Cuvântului, către lăcaşul Domnului, intră în biserica Domnului, bucuria şi veselia lumii!" Iar către Zaharia a zis Ioachim, ca şi către un prooroc, arhiereu şi rudenie a lor: "Primeşte, Zaharia, pe cortul cel curat; primeşte, preotule, sicriul cel fără de prihană; primeşte, proorocule, cădelniţa şi cărbunele cel nematerialnic, primeşte dreptule tămâia cea duhovnicească". Apoi dreapta Ana a zis către arhiereu, precum povesteşte Sfântul Gherman: "Primeşte, o proorocule, pe fiica cea dăruită mie de Dumnezeu; primeşte-o şi o sădeşte pe ea în muntele cel sfânt, în locaşul cel gata al lui Dumnezeu, nimic ispitind, până când Dumnezeu, Care a chemat-o aici, va aduce la săvârşire cele ce bine a voit pentru dânsa".

Intrarea Maicii Domnului în Biserică: Minunea urcării treptelor


Erau acolo, după cum scrie Sfântul Ieronim, cincisprezece trepte la intrarea în Templul din Ierusalim, după numărul celor cincisprezece psalmi ai treptelor, şi la fiecare din acele trepte se cânta câte un psalm de către preoţii şi leviţii care intrau în slujbă. Deci drepţii părinţi au pus pe prunca cea fără prihană pe treapta cea dintâi, iar ea îndată, singură, a alergat pe trepte foarte degrabă, neajutând-o nimeni, nici sprijinind-o. Şi alergând la treapta cea de sus, a stat acolo, întărind-o pe dânsa puterea lui Dumnezeu cea negrăită. Căci încă mică fiind, a început Domnul a arăta într-însa puterea Sa cea mare, ca să înţeleagă cât de mare va fi în dar, când va veni în vârsta cea desăvârşită. Atunci se mirau toţi când au văzut pe acea pruncă de trei ani suindu-se singură degrabă pe acele trepte, ca şi cum ar fi fost desăvârşită cu vârsta. Mai vârtos Zaharia se mira de aceasta şi, ca un prooroc, din descoperirea lui Dumnezeu înţelegea mai înainte cele ce aveau să fie.

Intrarea Maicii Domnului în Biserică: Intrarea în Sfânta Sfintelor


Apoi ţinând prunca de mână, zice Sfântul Gherman, cu bucurie a adus-o Zaharia întru cele sfinte, zicând către dânsa unele ca acestea: "Vino, împlinirea proorociei mele; vino, săvârşirea făgăduinţelor Domnului..." Iar prunca, săltând şi bucurându-se foarte, mergea în casa Domnului. Că, deşi era mică cu vârsta, fiind numai de trei ani, însă cu darul lui Dumnezeu era desăvârşită, ca ceea ce era aleasă de Dumnezeu mai înainte de întemeierea lumii. Astfel a fost dusă în Biserica Domnului Preacurata şi Preabinecuvântata Fecioară Maria. Atunci arhiereul Zaharia a făcut un lucru străin şi tuturor de mirare, căci a dus pe pruncă în Sfânta Sfintelor, care este după a doua catapeteasmă, în care era Chivotul Legii cel ferecat peste tot cu aur, şi heruvimii slavei care umbreau altarul, unde nu numai femeilor, ci nici preoţilor nu le era îngăduit a intra, fără numai singur arhiereului, o dată într-un an. Acolo i-a dat arhiereul Zaharia Preacuratei Fecioare loc de rugăciune. Căci celorlalte fecioare, care, de asemeni, erau aduse pentru slujbă în biserica Domnului până la vremea vârstei lor, le era dat loc de rugăciune, după mărturia Sfântului Chiril al Alexandriei şi a lui Grigorie de Nissa, între biserică şi altar, unde mai pe urmă a fost ucis Zaharia. Şi nicidecum nu era cu putinţă vreuneia din fecioarele acelea a îndrăzni să se apropie de altar, pentru că le oprise arhiereul. Să fie dar Preasfintei şi Celei de o fiinţă şi nedespărţitei Treimi, slavă şi mulţumire! Iar Preacuratei Stăpânei noastre Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria, cinste şi laudă, de la toate neamurile în veci! Amin. (Articol publicat în Ziarul Lumina din data de 21 noiembrie 2012)

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului la Patriarhie

Sărbătoarea este cinstită de credincioşi prin rugăciune şi ofrande –bucate de post, peşte şi lumânări -duse la biserică şi sfinţite, pentru a dobândi sănătate, bucurii, reuşite şi o bună vedere.

Tradiţia spune că atunci când credincioşii respectă această sărbătoare, în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie.

În ziua praznicului se fac pomeniri pentru cei care au murit fără lumânare şi pentru cei înecaţi. Împotriva farmecelor şi a pagubei, de Ovidenie, se ung uşile şi ferestrele cu usturoi.  

În ziua sărbătorii Intrării Maicii Domnului în Biserică, la 21 noiembrie 2012, sute de credincioşi au fost prezenţi pe Colina Bucuriei. Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată la Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. 

În cuvântul de învăţătură rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre istoria sărbătoriiIntrării în Biserică a Maicii Domnului: "Evanghelia pe care am ascultat-o astăzi a fost rânduită de Biserică spre a fi citită la toate sărbătorile închinate Maicii Domnului. Însă, la această sărbătoare numită Intrarea Maicii Domnului în Biserică Evanghelia are un accent deosebit în ceea ce priveşte legătura dintre Maica Domnului şi Cuvântul lui Dumnezeu. Sărbătoarea aceasta este o sărbătoare mai târzie. Ea a fost introdusă în Biserică în secolul al VIII-lea ca o necesitate duhovnicească, pentru că începând cu secolul al V-lea, în Apusul creştin, a început să fie practicat postul de câteva săptămâni premergătoare sărbătorii Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos. În secolul al VI-lea perioada Postului Crăciunului s-a răspândit şi în Răsărit. De aceea, în secolul al VIII-lea s-a simţit nevoia ca la începutul Postului Naşterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos să fie rânduită şi o serbare şi anume sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului".

De asemenea, Patriarhul României a mai arătat că există o legătură deosebită între Maica Domnului şi Templul din Ierusalim pentru că Cel care se va naşte din ea, Hristos, este Templul cel Viu al lui Dumnezeu: "El însuşi a făcut legătura între Templul din Ierusalim şi Templul Trupului Său când a zis: Dărâmaţi acest templu şi în trei zile îl voi rezidi. Adică, dacă omorâţi acest Trup a treia zi va Învia. În Evanghelia după Ioan se spune că Mântuitorul Însuşi când a zis Dărâmaţi acest templu şi în trei zile îl voi reface, se referea la Trupul Său. Deci, Templul din Vechiul Testament, ca şi Marele Preot sau Arhiereul Vechiului Testament, erau o prefigurare a Tainei Întrupării Fiului lui Dumnezeu care face din Firea Sa umană un Templu al prezenţei depline a lui Dumnezeu în umanitate. De aceea, Sfântul Apostol Pavel  în Epistola către Coloseni spune despre Mântuitorul Iisus Hristos Dumnezeu-Omul că în El locuieşte plinătatea dumnezeirii. Deci, Maica Domnului cea care va naşte pe Fiul lui Dumnezeu ca Om intră în Templul din Ierusalim ca să se pregătească să primească în ea Taina Templului, Taina prezenţei celei mai sfinte şi solemne a lui Dumnezeu în lume".

Totodată, Preafericirea Sa a subliniat importanţa lucrării sfinte pe care Maica Domnului o avea de împlinit pentru mântuirea neamului omenesc: "Sfânta Scriptură nu vorbeşte despre această prezenţă a Maicii Domnului în Templu, dar Sfânta Tradiţie ne spune că la vârsta de trei ani Maica Domnului, Fecioara Maria, a fost adusă de părinţii ei, Ioachim şi Ana, la Templu şi a fost dată în grija Marelui Preot Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, care a condus pe această fiică a lor, nu numai în Sfânta, ci în Sfânta Sfintelor, în locul cel mai sfânt printr-o inspiraţie de la Dumnezeu simţind că această fecioară va avea de împlinit o lucrare sfântă pentru mântuirea neamului omenesc. Maica Domnului din fragedă copilărie a fost dusă în Casa Domnului pentru că deveneaBiserică Sfinţită şi Rai Cuvântător prin însăşi Întruparea Fiului lui Dumnezeu cel Veşnic din ea şi de la Duhul Sfânt. De aceea, Axionul de la Liturghia Sfântului Vasile cel Mare o numeşte Biserică Sfinţită şi Rai Cuvântător".

"La Templul din Ierusalim era o şcoală pentru fete unde erau primite fetele de la vârsta de 3 ani, până la vârsta de 15 ani în care se învăţa rugăciunea, ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu, dar şi lucrări practice de menţinere a curăţeniei în Templu, de cusut, de întreţinere a veşmintelor care erau folosite de către Marele Arhiereu, de către preoţi şi leviţi. Profesoarele lor erau femei văduve evlavioase, care îşi consacrau restul vieţii lor de văduvie, în templu, petrecând în rugăciune, în ascultare şi în multă smerenie", a mai spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

Patriarhul României a arătat faptul că prin sărbătoarea de astăzi, Biserica a scos în evidenţă pregătirea duhovnicească a Maicii Domnului pentru naşterea Fiului lui Dumnezeu ca Om. 

„Maica Domnului a învăţat în această şcoală de la Templul de la Ierusalim timp de 12 ani, rugăciunea, smerenia, ascultarea, munca şi mai ales ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu pentru că ea avea să dea naşterea ca Om Cuvântului lui Dumnezeu, Fiului lui Dumnezeu care Se va întrupa din ea. Deci, este o legătură deosebită între Cuvântul lui Dumnezeu şi ascultarea Cuvântului Lui Dumnezeu pe care Maica Domnului o face atât de deplin încât din ea se va naşte Cuvântul lui Dumnezeu ca Om. Ea îl naşte ca Om pe Cuvântul lui Dumnezeu, Îl poartă în braţe când este mic şi apoi Îl arată lumii zicând aşa cum a zis la nunta din Cana Galileei, Faceţi tot ceea ce vă spune El. Maica Domnului se pregăteşte pentru a primi pe Dumnezeu Cuvântul la Buna Vestire când arhanghelul Gavriil îi spune că ea va naşte pe Fiul lui Dumnezeu, pe Mântuitorul Lumii şi atunci când a zis dar eu nu ştiu de bărbat, i s-a răspuns Duhul Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea celui preaînalt te va umbri, iar sfântul care se va naşte din Tine Fiul lui Dumnezeu se va chema. Deci, perioada de 12 ani de pregătire duhovnicească a Maicii Domnului a fost scoasă în evidenţă de Biserică prin instituirea acestei sărbători. Intrarea în Biserică, sau în Templu a Maicii Domnului”, a spus Preafericirea Sa. 

Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, a mai arătat Preafericirea Sa, este o chemare pentru toţi creştinii ca să se pregătească să primească sărbătoarea Naşterii Domnului, arătând că pentru orice întâlnire a noastră cu Dumnezeu într-un mare eveniment de sărbătoare necesită o pregătire, o atenţie deosebită, atât sufletească cât şi trupească. 

 „Vedem prin aceasta că orice eveniment mare, orice întâlnire a deosebită a noastră cu Dumnezeu într-un mare eveniment de sărbătoare necesită o pregătire, o atenţie deosebită, o curăţire a minţii, a cuvintelor, a sufletului şi a trupului şi o cultivare a dorinţei de a ne întâlni cu Dumnezeu, de a-i face loc în sufletul nostru şi în casa noastră. Deci, sărbătoarea de azi este o chemare pentru toţi creştinii ca să se pregătească să primească sărbătoarea Înomenirii şi Arătării în lume a Mântuitorului Iisus Hristos şi anume sărbătoarea Naşterii Domnului sau sărbătoarea Crăciunului. Cu alte cuvinte Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este un îndemn pentru noi la a asculta şi a citi mai mult cuvintele lui Dumnezeu Cuvântul din Sfintele Scripturi, a citi mai mult din scrierile sfinţilor de Dumnezeu purtători prin harul Duhului Sfânt şi, de asemenea, o pregătire pentru spovedanie mai deasă şi pentru împărtăşanie mai deasă şi o pregătire duhovnicească pentru a săvârşi cât mai multe fapte bune, mai ales fapte de milostenie, nu pentru a fi lăudaţi de oameni, ci din iubire milostivă şi smerită aşa cum este iubirea lui Dumnezeu potrivit îndemnului Mântuitorului Iisus Hristos care zice Fiţi milostivi precum şi Tatăl vostru Cel din ceruri Milostiv este. Deci, este perioada în care noi încercăm să facem din viaţa noastră un templu, să transformăm peştera sufletului nostru, adesea răcită şi întunecată din cauza păcatului, în templu sfânt, în locaş sfânt al prezenţei şi lucrării lui Hristos în viaţa noastră”, a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române. 

Totodată Părintele Patriarh a arătat că sufletul curat şi bun curăţit prin rugăciune prin spovedanie şi luminat prin Sfânta Împărtăşanie devine născător de virtuţi

„În această perioadă deci, Biserica, prin sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică ne îndeamnă să ne pregătim pentru a fi milostivi la darul lui Dumnezeu pentru noi arătat în Iisus Hristos să răspundem şi noi cu daruri şi astfel vom simţi şi noi aşa cum spune Sf. Maxim Mărturisitorul că sufletul fiecărui creştin trebuie să fie în acelaşi timp fecioară şi mamă. Fecioară prin curăţie şi credincioşie sau fidelitate faţă de Dumnezeu păstrând dreapta credinţă şi mamă prin naşterea de virtuţi. Sufletul curat şi bun curăţit prin rugăciune prin spovedanie şi luminat prin Sfânta Împărtăşanie devine născător de virtuţi, de fapte bune şi astfel noi simţim în viaţa noastră bucuria Maicii Domnului de a fi deodată fecioară şi maică, de a fii credincioasă, ascultătoare în smerenie faţă de Dumnezeu şi de a naşte pe Hristos şi de a-L arăta lumii”, a spus Preafericirea Sa. 

De asemenea, Patriarhul României a explicat de ce Maica Domnului este icoană vie a Bisericii, nu numai pentru femei, ci şi pentru bărbaţi. 

„Să ne ajute Bunul Dumnezeu să înţelegem că Maica Domnului este icoană vie a Bisericii nu numai pentru femei, ci şi pentru bărbaţi pentru că sufletul fiecărui creştin care se sfinţeşte prin post, rugăciune şi milostenie este asemănător cu sufletul şi viaţa Maicii Domnului. De aceea la sfârşitul evangheliei de astăzi Mântuitorul spune Fericiţi sunt cei care ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi îl împlinesc, adică fericiţi sunt cei care ascultă evanghelia şi pun în practică, în viaţă, ceea ce este îndemn sfânt la vieţuire curată şi fapte bune în Sfânta Evanghelie spre slava Preasfintei Treimi şi a noastră mântuire”.

Praznicul împărătesc al Intrării în Biserică a Maicii Domnului este numit şi Aducerea Maicii Domnului la Templu. Conform tradiţiei, Fecioara Maria a fost dusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la templul evreiesc din Ierusalim pe când era copilă, la vârsta de 3 ani, unde a trăit şi a slujit ca fecioară în templu până la logodna ei cu Sfântul Iosif. Această sărbătoare a luat naştere în secolul al VI-lea. Astfel, la 20 noiembrie 543, împăratul Iustinian a zidit la Ierusalim, lângă ruinele templului, o biserică închinată Sfintei Fecioare Maria. Conform obiceiului, a doua zi după sfinţire, adică la 21 noiembrie, a început să fie serbat hramul (patronul) bisericii, adică însăşi Sfânta Fecioară Maria, serbarea fiind consacrată aducerii ei la templu.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?