"România se află pe radarul SUA de ceva timp. Trebuie doar să vedeţi ce am făcut în ţara asta şi ce a făcut NATO aici de ceva timp. Două lucruri pozitive. În primul rând, România era deja pe radarul SUA, datorită performanţelor ei extraordinare. Al doilea lucru pozitiv este angajamentul României (de a aloca 2% din PIB pentru Apărare – n.r.) care respectă ceea ce vrea preşedintele nostru pentru restul forţelor NATO", a explicat Breedlove, pentru Realitatea TV.
La rândul său, Kurt Volker, fostul ambasador al SUA la NATO spune: "Administraţia a fost constantă încă din momentul în care a fost ales preşedintele Trump. Au vorbit despre susţinere puternică pentru NATO. Ţările NATO chiar trebuie să plătească 2% din PIB pentru Apărare, NATO trebuie să abordeze provocări şi schimbări moderne care să includă terorismul. Este un mesaj foarte clar".
La întrebarea Realitatea TV dacă ar trebui să ne aşteptăm curând la o vizită a lui Donald Trump în România?, Volker a răspuns: "Cred că fiecare ţară din lume, oricât de impopular este Trump, i-ar plăcea ca el să vină în vizită. Sunt sigur de asta. Dar, sincer, nu ştim care sunt planurile de la Casa Albă".
Fost comandant suprem al forţelor NATO în Europa spune că este important că România şi-a luat angajamentul să fie parte a sistemului antirachetă al NATO.
"Există un tipar constant. Rusia va ameninţa orice stat care contribuie şi îşi va manifesta iritarea faţă de faptul că noi clădim un sistem prin care să ne apărăm de rachete care vin din Orientul Mijlociu. Este destul de clar că Rusia ar prefera ca NATO să se destrame, nu să fie unită.
V-aş spune să fiţi mândri de ce faceţi şi să fiţi de nezdruncinat în drumul vostru şi vom trece peste asta împreună", a concluzionat Breedlove.
Volker spune: "Mesajul în subtext al Rusiei este că, în opinia ei, are dreptul să-şi spună cuvântul cu privire la ce se întâmplă în ţările vecine. Că le pot spune vecinilor ce pot şi ce nu pot face. La un anumit nivel se aşteaptă ca lumea să accepte acest lucru. Şi de aceea insistă.
(...) Şi evident că inventează asta. Pentru că sistemul antirachetă este unul defensiv. Este proiectat să doboare prin forţa cinetică o rachetă care atacă o ţară. Nu este îndreptat împotriva capacităţilor Rusiei, pentru că Rusia l-ar putea copleşi cu uşurinţă. Ei au mii de rachete".
Philip Breedlove a vorbit despre momentul anexării Crimeei la Rusia: "Nu a fost o surpriză totală, cu câteva zile înainte am avut indicii destul de bune că Rusia pregăteşte ceva. Dar a fost o surpriză absolută ritmul în care s-a produs totul. Şi asta pentru că noi nu am înţeles atunci acest nou tip de război, pe care NATO îl numeşte război hibrid.
Nu ne dădusem seama cât de mult făcuseră deja ruşii în Crimeea înainte să apese pe declanşator , să invadeze şi să ia [Crimeea]. Ăsta a fost, probabil, cel mai şocant aspect.
Au învăţat din greşelile făcute în Georgia, s-au îmbunătăţit în Crimeea, au învăţat din greşelile făcute în Crimeea şi s-au descurcat mai bine când au intrat în Donbas. Şi cred că toate astea i-au ajutat atunci când au intervenit în Siria".
Volker, fostul ambasador al SUA la Nato, îşi aminteşte despre acelaşi moment: "Cred că da. Cred că am fost cu toţii surprinşi. Nimeni nu se aştepta ca Rusia să fie atât de agresivă şi atât de rapidă. Dar când am văzut ce se întâmplă, nu am acţionat.
Poate că am fost lenţi în cazul Crimeei, dar am văzut că se întâmplă acelaşi lucru şi în estul Ucrainei şi cu siguranţă ar fi trebuit să acţionăm acolo.
Ar fi trebuit să ajutăm Ucraina să-şi controleze graniţa. Ucraina este un stat suveran, are dreptul să-şi controleze graniţa. Un lucru dificil, dar trebuia să ajutăm Ucraina să facă asta".
Ionuţ Iordăchescu, Realitate TV: Poate şi trebuie ca NATO să se extindă şi după capitolul Muntenegru?
"Absolut. Dar să facem procesul cum trebuie. NATO ar trebuie să accepte noi membri care respectă standardele privind democraţia, economia şi relaţiile cu vecinii", crede Volker.
Fostul ambasador al SUA la NATO a vorbit şi despre folosirea internetului ca armă de război.
"Nu este nicio surpriză. Rusia încearcă să folosească atacuri cibernetice, scurgeri de informaţii, Wikileaks, orice pentru a încerca să zgâlţie democraţiile vestice şi alegerile. Este cineva şocat de asta? Serios? Rusia încearcă constant să influenţeze politica vestică.
Am absorbit mult. În fiecare zi avem în SUA milioane de atacuri cibernetice din China, Rusia şi alţii şi doar le absorbim. Nu identificăm atacatorul, nu lovim înapoi".
"Dar într-o anumită privinţă nu am început să facem nimic, nici măcar nu ne-am poziţionat pe câmpul de luptă. Mă refer la sfera informaţională. Încasăm, încasăm şi iar încasăm, dar nu răspundem la lovituri", spune Breedlove.
Ionuţ Iordăchescu, Realitatea TV: Ar putea România să fie o ţintă a atacurilor cibernetice venite din Rusia? La alegeri, de exemplu. I-am auzit pe mulţi spunând că nu suntem destul de importanţi, că ruşii vizează mai ales ţări precum Franţa şi SUA.
"Dacă Rusiei nu i-ar păsa de România, de ce ar aduce aminte de scutul antirachetă în orice conversaţie. Evident că le pasă. Rusia este şi foarte oportunistă. Dacă există o ocazie, profită de ea. Este important să recunoaştem că riscul există, să nu le oferim ocazia şi să lucraţi la capitolul prevenţie.Trebuie să vă aşteptaţi ca Rusia să încerce influenţarea alegerilor voastre şi să fiţi transparenţi în această privinţă pentru ca ei să nu-şi atingă scopul", a concluzionat Volker.
