Corneliu Vadim Tudor a murit în ziua Înălţării Sfintei Cruci. Ce semnifică acest lucru

 
Calendar ortodox. 14 septembrie: Înălţarea Sfintei Cruci. Tradiţii şi obiceiuri

Înălţarea Sfintei Cruci. Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota, 14 septembrie fiind considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei, în Capitală fiind organizată cu această ocazie o procesiune.

Corneliu Vadim Tudor a murit, luni după amiază, la Spitalul Militar din Capitală. Vadim Tudor, care suferea de edem pulmonar acut, a fost dus luni la Spitalul Militar din Capitală. Potrivit unor surse, liderul PRM ar fi făcut infarct după ce a ajuns în unitatea medicală.

Tot luni, 14 septembrie, în ziua în care a murit Corneliu Vadim Tudor, creştin-ortodocşii au sărbătorit Înălţarea Sfintei Cruci.

Ce înseamnă faptul că un om moare într-o zi de sărbătoare? Este el mântuit? Răspunsul vine de la preotul Toma Gradinaciuc, protoiereul Protopopiatului Iaşi 1 şi paroh la „Sf. Ap. Toma“ Iaşi.

"Nicidecum. Nu ziua în care plecăm din această viaţă spune ce fel de om am fost în faţa lui Dumnezeu. Nu ziua morţii ne hotărăşte soarta în viaţa de dincolo. Aşa cum nu ştim când intrăm în viaţă, când ne naştem, într-o zi de sărbătoare sau una obişnuită, aşa nu ştim şi nu depinde de noi când ieşim din viaţă. Ceea ce contează sunt faptele noastre, ziua o alege Dumnezeu şi poate fi oricare", a spus preotul Toma Gradinaciuc.

Înălţarea Sfintei Cruci. Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este singura cu post aspru şi rugăciune care apare la data de 14 septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin.

vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamneiSpre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

Înălţarea Sfintei Cruci marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Înălţarea Sfintei Cruci. Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia "Prin acest semn vei invinge". Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a aşezat lânga ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vada Sfânta Cruce. În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci în fiecare an, la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment, conform Mediafax.

Înălţarea Sfintei Cruci. Datini şi obiceiuri de Ziua Crucii

Înălţarea Sfintei Cruci. Ziua de 14 septembrie este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită "piatra nestemată", ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Înălţarea Sfintei Cruci. Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Înălţarea Sfintei Cruci. Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Înălţarea Sfintei Cruci. Tot în această zi, în Bucovina se făceau acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.

Procesiune cu moaştele Sfântului Grigorie Dascălul şi lemnul Sfintei Cruci

În Bucureşti, pentru această sărbătoare, la biserica cu hramurile Înălţarea Sfintei Cruci şi Sfântul Vasile sunt aduse moaştele moaştele Sfântului Grigorie Dascălul, de la Mănăstirea Căldăruşani - Ilfov

Înălţarea Sfintei Cruci. Tradiţionalul pelerinaj intitulat Calea Sfintei Cruci - Scară către cer este organizat duminică seara, pe Calea Victoriei din Capitală. Evenimentul este prilejuit de sărbătorirea celui de-al doilea hram al Bisericii Sfântul Vasile - Victoria, închinat Înălţării Sfintei Cruci.

Înălţarea Sfintei Cruci. "Cu voia lui Dumnezeu, având binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Biserica «Sfântul Vasile - Victoria» organizează şi anul acesta, la 13 septembrie, alături de Slujba Privegherii pentru hramul «Înălţarea Sfintei Cruci», şi Procesiunea «Calea Sfintei Cruci, scară către cer». Duminică, la ora 15.00, vom primi delegaţia de la Mănăstirea Căldăruşani ce va aduce, în cadrul procesiunii, şi la biserica noastră moaştele Sfântului Grigorie Dascălul. De asemenea, la ora 16.00 vom începe Slujba Vecerniei Mari, a Litiei şi Acatistul Sfintei Cruci. La ora 19.00 vom începe procesiunea pe Calea Victoriei", a declarat părintele paroh Cristian Trandafir, de la Biserica Sfântul Vasile - Victoria.

Înălţarea Sfintei Cruci. "După ce vom înconjura un mic parc vizavi de Academia Română, ne vom aşeza în faţa unei scene de amploare, acolo unde Preasfinţitul Părinte Timotei, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, va rosti un cuvânt. Apoi se va susţine un concert de muzică bizantină", a mai spus părintele Cristian Trandafir.

 

 

 

 

 

 

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?