În România s-ar putea circula relativ normal după reabilitarea a cel puţin 3.000 km de drumuri

Potrivit sursele citate, traficul se desfăşura în 1990 în proporţie de 90% pe CFR şi doar 9% pe celelalte module de transport. Anul 2007 a adus o creştere cu 87% a traficului auto şi doar 13% pe alte module de transport în timp ce "zestrea pe infrastructură" a crescut doar cu kilometri realizaţi la Autostrada Bucureşti- Cernavodă şi câteva tronsoane din Centura Piteşti şi Craiova la patru benzi.

O explicaţie dată de specialişti din Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) este aceea că lipsa de finanţare a transportului de marfă pe calea ferată (la CFR Marfă) a făcut ca o parte din transportul de marfă să fie transferată pe şosele, ceea ce a contribuit la supraaglomearaţia din prezent şi la degradarea drumurilor.

"Traficul rutier a crescut de la 400.000 de autovehicule în 1990 la 3,2 milioane vehicule în prezent, observându-se o creştere de opt ori a numărului de vehicule. Cu toate acestea, fondurile s-au menţinut procentual la nivelul anului 1990, cu excepţii de un procent în plus în anii electorali. Astfel, nealocarea sumelor necesare către CFR Marfă şi lipsa concurenţei între segmentul auto şi cel pe calea ferată duce în consecinţă la distrugerea drumurilor. Traficul auto de marfă a crescut deoarece este mai ieftin decât cel pe calea ferată devenind şi a devenit sufocant ," au declarat pentru NewsIn surse din cadrul Ministerului Transporturilor.

La ora actuală, în România sunt 16.369 de kilometri de drumuri naţionale din care 6.072 kilometri drumuri deschise traficului european.

Reprezentanţii MTI consideră că reţeaua este mult prea mare pentru Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, iar resursele financiare insuficiente. Astfel, UE alocă, pentru perioada 2007-2013, circa 2,2 miliarde euro din fonduri structurale plus 500 miliarde euro din fonduri de coeziune, în condiţiile în care numai tronsonul de autostradă Piteşti- Sibiu costă trei miliarde de euro, bani care nu pot rezolva problemele infrastructurii şi întreţinerii celor 16.369 de kilometri.

Conform CNADNR, în 2009 se vor finaliza cei 42 de kilometri de pe tronsonul 2B Câmpia Turzii-Gilău al Autostrăzii Transilvania, Centura Sibiu aproape 13 kilometrii şi Centura Ploieşti Vest alţi 12 kilometri.

În 2010 ar urma să fie finalizate alte lucrări: Autostrada Bucureşti Ploieşti, Centura Bucureşti Nord, Centura Cluj Est, Centura Oradea, iar Bechtel să finalizeze alţi 30-40 de kilometri din tronsonul 3C şi Centura Arad, în funcţie de banii alocaţi .

Pentru 2011-2012 compania de drumuri estimează finalizarea Autostrăzii Timişoara-Lugoj-Deva, DN5 Călugăreni-Bucureşti şi Centura Bucureşti Sud.

Potrivit datelor companiei, sumele alocate pentru proiectele CNADNR respectiv bugetul de venituri şi cheltuieli pentru 2009 care totalizează 7,49 miliarde lei defalcat arată astfel: pentru construcţii autostrăzi 3,57 miliarde lei, reabilitări/modernizări drumuri naţionale 1,09 miliarde lei, întreţinerea drumurilor naţionale 1,5 miliarde lei, investiţii, exclusiv autostrăzile Braşov-Borş şi Bucureşti-Braşov aproape 782 milioane lei, reparaţii capitale 160,6 milioane lei şi pentru poriectele de eliminare a efectelor inundaţiilor 378,4 milioane lei.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a cheltuit 2,1 miliarde lei "pentru construirea de autostrăzi" în 2008, aproape jumătate din bugetul de 5,8 miliarde lei, declarau la finele anului trecut pentru NewsIn reprezentanţii companiei.