1. Băi forțate - Pacienţii erau forțați să facă astfel de băi, care durau cel puțin câteva ore. Dacă erau recalcitranți, pacienții erau legați pentru a nu se putea mișca și erau hrăniți cu forța de personalul spitalului. Băile aveau o temperatură cuprinsă între 33 și 37 de grade Celsius, pentru a se evita vătămarea pacienților. Însă pentru tratarea psihozelor maniaco-depresive se folosea apa rece, cu temperatura cuprinsă între 9 și 21 de grade Celsius, scrie incredibilia.ro.
2. Patul Utica, un dispozitiv sinistru - În secolul al XIX-lea, acest dispozitiv (practic, o cușcă) era foarte des folosit acolo pentru imobilizarea pacienților cu boli psihice recalcitranți. Neputând să stea nemișcați, mulți au murit în urma atacurilor de panică și a stărilor de șoc.
3. Inducerea șocului insulinic - În 1927, doctorul Manfred Sakel a început să trateze dependenții de droguri și psihopații cu doze mici de insulină. Mai târziu, a crescut dozele, cauzând intrarea pacienților în șoc insulinic.
4. Scaunul tranchilizant - Scaunul era proiectat pentru a controla fluxul sanguin către creier, prin reducerea acțiunii musculare. Desigur, invenția doctorului Rush a fost un experiment ratat.
5. Terapia cu electroșocuri - Utilizată încă din secolul XVIII, electroterapia constă în aplicarea energiei electrice ca tratament medical. Terapia electro-convulsivă (TEC), cunoscută și ca „terapia cu electroșocuri” sau „terapia prin șoc”, este un tratament psihiatric prin care crizele sunt induse cu ajutorul electricității.
6. Terapia cu radiu - Pacienții erau tratați cu săruri de radiu, care erau adăugate în băi sau aplicate direct pe corp, extern și intern, prin toate orificiile, sau era aplicate pe tumoră printr-o incizie.
7. Diatermia, un alt mod de a distruge creierul - Diatermia constă în folosirea în scopuri terapeutice a căldurii generate electric. A fost o metodă precursoare a terapiei electro-convulsive și era considerată „laserul” acelor vremuri.
8. Scaunul rotitor pentru cei cu boli psihice - La fel ca în cazul hidroterapiei, acest tratament era folosit pur și simplu pentru a calma pacienții.
9. Trepanațiile - Trepanația este o procedură care se practică încă din preistorie și presupune găurirea craniului. Trepanația era o metodă extremă de tratare a bolilor mintale, inclusiv a paraliziei, spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Unii credeau că bolile psihice erau o consecință a posesiei demonice și că, prin crearea unei găuri, demonul ar ieși afară.
10. Lobotomia - Spre deosebire de trepanație, care încearcă să evite contactul cu creierul, lobotomiile erau practicate cu scopul de a întrerupe unele circuite din creier, despre care se credea că sunt cauza comportamentului obsesiv.
