"Singura diferenţă a fost că traseul a fost mult mai scurt decât în anii trecuţi, ceea ce a reprezentat un avantaj pentru noi, pentru că au fost eliminate anumite puncte de vulnerabilitate", a declarat Marius Militaru, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române.
În jur de 150 de persoane au dat startul, în jurul orei 17:15, Marşului Diversităţii, desfăşurat pe traseul Bulevardul Unirii, Piaţa Constituţiei, Bulevardul Libertăţii, Parcul Izvor, până la încheierea manifestării înregistrându-se în jur de 200 de participanţi.
700 de jandarmi şi 190 de poliţişti, printre care şi poliţişti de la Serviciul de Poliţie Canină, au asigurat ordinea publică pe timpul desfăşurării Marşului la care s-au aşteptat aproximativ 500 de participanţi.
Acţiunea face parte din GayFest, festival organizat, pentru al şaselea an consecutiv, pentru sărbătorirea şi recunoaşterea diversităţii.
Prin GayFest, Asociaţia Accept doreşte să atragă atenţia asupra drepturilor
comunităţii LGBT - lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali. "Tema
marşului, ca şi anul trecut, este parteneriatul civil. Dorim
să atragem atenţiei asupra faptului că, în România, nu există egalitate
în drepturi pentru toţi cetăţenii acestei ţări. Dorim, de asemenea, să
creştem vizibilitatea comunităţii LGBT", a precizat, pentru
NewsIn, purtătorul de cuvânt al asociaţiei ACCEPT, Bogdan Istrate.
Potrivit celor de la Accept, GayFest este, în primul rând, un eveniment
al comunităţii LGBT, însă la manifestare participă, în fiecare an,
multe persoane heterosexuale care susţin drepturile minorităţilor
sexuale.
La ediţia din acest an a Marşului, au fost
invitaţi şi trei reprezentanţi ai Parlamentului European,
respectiv Michael Cashman (Marea Britanie, membru în Comitetul Executiv
al Partidului Laburist), Hélene Goudin (Suedia), Michel Teychenne
(Franţa, Partidul Socialist).
Anul trecut, la Marşul Diversităţii au participat în jur de 300 de
persoane şi nu s-au înregistrat incidente. În 2007, marşul din cadrul
Gay Fest s-a soldat cu incidente în urma cărora cinci dintre cele peste
o sută de persoane reţinute de Poliţie s-au ales cu dosar penal pentru
ultraj contra bunelor moravuri, iar alte 50 de persoane au fost
amendate. La marşul de anul trecut au participat aproximativ 500 de
persoane, şase dintre acestea reclamând că au fost agresate.
"Deja ne-am obişnuit cu cel puţin o contra-manifestaţie, dar nu avem
nicio informaţie concretă cu privire la vreo manifestaţie de acest gen
în acest an", spun cei de la Accept.
În România, una dintre probleme majore ale minorităţilor sexuale este,
potrivit Accept, îngrădirea dreptului de a încheia parteneriate civile
care să ateste, legal, libertatea ca două persoane de acelaşi sex să
convieţuiască şi să aibă drepturi similare cuplurilor căsătorite.
"Am convenit în unanimitate, în comisia juridică, să adoptăm un articol care să prevadă că o căsătorie poate exista doar între un bărbat şi o femeie. Suntem o ţară eminamente creştină şi România nu poate accepta o căsătorie între homosexuali. Acest lucru a reieşit şi din discuţiile avute cu Biserica şi cu societatea civilă, şi sub acest aspect am făcut un lucru foarte bun", a declarat Daniel Buda, preşedintele Subcomisiei parlamentare de elaborare a codurilor din Justiţie.
În prezent, căsătoriile cuplurilor de acelaşi sex sunt recunoscute în Marea Britanie, Spania, Belgia, Olanda şi Norvegia, iar parteneriatele civile - în Andorra, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, Suedia, Cehia, Slovenia şi Ungaria.
