Herta Muller a urcat pe primul loc în topul favoriţilor la Nobel, surclasându-l pe Philip Roth

 
Foto: Realitatea.net
Foto: Realitatea.net
Cu o zi înainte de anunţarea Nobelului pentru literatură, şansele pentru premiu se joacă la casele de pariuri, clasamentul modificându-se spectaculos în ultimele ore, astfel încât prima poziţie este disputată între israelianul Amos Oz şi autoarea germană de origine română Herta Müller.

Herta Müller a urcat, de miercuri dimineaţă şi până acum, două poziţii, având o cotă de 3/1, la egalitate cu Amos Oz, surclasându-i pe americanii Philip Roth şi Joyce Carol Oates, cotaţi cu 5/1. Ascensiunea Hertei Müller a fost instant preluată pe site-urile dedicate literaturii, dar şi pe paginile web ale publicaţiilor internaţionale.

Die Zeit notează că Günter Grass a aşteptat vreme de 20 de ani premiul Nobel, amintind că Herta Müller apare pe lista marilor favoriţi de patru sau cinci ani. În ultimii doi ani, jucătorii de la casa de pariuri Ladbrokes au reuşit să intuiască corect numele laureatului. În  2006, de pildă, scriitorul turc Orhan Pamuk a urcat surprinzător în clasament, cu doar o zi înainte de anunţul Comitetului Nobel. Experienţa s-a repetat în 2008, când francezul Le Clezio a devenit, pe ultima sută de metri, marele favorit .

Manolescu: Dacă Müller ar fi scris în România, nu ar mai fi avut şanse la Nobel

Întrebată, în 2007, dacă premiul Nobel este semnificativ pentru creaţia unui scriitor, Müller spunea că singurul avantaj al acestei distincţii este suma mare de bani pe care laureatul o primeşte, nicidecum recunoaşterea literară.

"M-aş bucura să câştige Herta Müller. Cred că are calităţile necesare, întruneşte criteriile, chiar ar fi un motiv de mândrie pentru noi şi de onoare pentru juriu, doarece avem de a face cu o scriitoare foarte acută şi intensă", a comentat pentru NewsIn criticul Paul Cernat.  

Criticul Nicolae Manolescu consideră că Müller nu doar că are şanse, ci şi merită recunoaşterea Nobel, pentru că "este, într-adevăr, o scriitoare foarte bună". În plus, spune Manolescu, autoarea are marele avantaj de a scrie într-o limbă de circulaţie şi într-o ţară ai cărei scriitori beneficiază de traduceri şi promovare: "Nu ar fi avut acest avantaj dacă rămânea şi scria în România".   

Născută într-o familie de şvabi din Banat, Herta Müller a emigrat în Germania în 1987, după ce legăturile ei cu studenţii şi scriitorii de limbă germană din Aktionsgruppe Banat intră în atenţia Securităţii. Mama scriitoarei a fost deportată într-un lagăr din Uniunea Sovietică, astăzi pe teritoriul Ucrainei.

Herta Muller a debutat cu "Niederungen" ("Ţinuturi joase"), care a apărut însă incomplet în ediţia din română din 1982. Comunitatea academică germană a nominalizat-o de trei ori pentru Nobel şi i-a acordat premiul oraşului Berlin. Herta Müller a fost distinsă cu Premiul european pentru literatură "Prix Aristeion" şi cu Premiul internaţional pentru literatură IMPAC Dublin, pentru cartea "Animalul inimii", tradusă şi în limba română de editura Polirom, în 2006.

Tema comunismului şi cea conexă, a opresiunii individului se regăsesc ca leitmotive în cărţile scriitoarei, dar şi în conştiinţa acesteia. În luna iulie, Herta Müller publică o scrisoare deschisă, în Frankfurter Rundschau, în care îşi exprimă indignarea că foşti colaboratori ai aparatului represiv din România, Andrei Corbea-Hoişie şi Sorin Antohi, sunt invitaţi la Şcoala de vară ICR din Germania.

În aceeaşi zi în care scriitoarea publică scrisoarea, Richard Wagner scrie articolul "A învăţa de la turnători", cu subtitlul "Institutul Cultural Român adresează invitaţii colaboratorilor Securităţii. Ar putea fi o întrunire interesantă – sau totul va fi din nou ca şi cum nu s-ar fi întîmplat nimic?" în  Der Tagesspiegel.

România postcomunistă nu a dezbrăcat toate măştile ororii comuniste, dintre care cea mai perfidă rămâne cea a delaţiunii, iar cea mai cruntă cea a anihilării intimităţii, scria în luna iulie Herta Müller în Die Zeit, vorbind despre drama totalitară şi despre societatea de după, neieşită încă de sub mâna fier a Securităţii.

Tot zbuciumul din comunism, când lupta era una a conştiinţei, pentru păstrarea demnităţii şi a oazei de intimitate, i se pare scriitoarei de origine română, emigrată în Germania în timpul totalitarismului, o repetiţie care frizează absurdul, într-o Românie încă prăfuită de dosarele grele şi infame ale Securităţii.

Premiul Nobel pentru literatură, în valoare de 10 milioane coroane suedeze (echivalentul a 1,02 milioane euro) este decernat din 1901, primul laureat fiind francezul Rene Francois Armand Prudhomme (Sully Prudhomme), poet şi filosof.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?