"Un german care a cunoscut direct malaxorul secolului XX îşi atenţiona, astfel, compatrioţii în legătură cu riscul uitării şi cu necesitatea reflecţiei ca soluţie pentru a vindeca rănile istoriei. Fiul unui diplomat al regimului nazist, condamnat la închisoare în cadrul proceselor de la Nürnberg, Richard von Weizsäcker a luptat pe fronturile estice ale celui de-al doilea război mondial. După patru decenii de la încheierea conflagraţiei, a rostit, în calitate de şef al statului, istoricele cuvinte ce au marcat, simbolic, reconcilierea Germaniei cu propriul trecut: „Ziua de 8 Mai a fost o zi a eliberării”. Şi-a provocat, de asemenea, compatrioţii să-şi asume răspunderea pentru Holocaust, respingând scuza comună că germanii nu erau la curent cu ororile regimului nazist. A fost unul din artizanii apropierii dintre cele două state germane, culminând cu înlăturarea Zidului Berlinului. Ultimul preşedinte al Germaniei de Vest şi primul preşedinte al ţării reunificate, Richard von Weizsäcker s-a manifestat şi ca promotor fervent al integrării europene", scrie, în prima parte a editorialului, Eduard Hellvig.
În viziunea sa, Richard von Weizsäcker "a fost unul din acei lideri care marchează conştiinţa unei naţiuni şi a unei epoci".
"A devenit un reper al societăţii germane, căreia i-a atras atenţia, printre altele, asupra riscului ca partidele să exercite o influenţă prea mare în societate, fără a fi supuse vreunui control. Actualitatea acestui avertisment din 1992 e una din dovezile că moştenirea sa politică învinge timpul. Pentru că Richard von Weizsäcker a fost unul din acei lideri care marchează conştiinţa unei naţiuni şi a unei epoci", a adăugat Eduard Hellvig.
Mai departe, europarlamentarul notează faptul că "ne aflăm în faza unei reaşezări politico-instituţionale", în urma votului din 16 noiembrie, România având, "încă o dată, şansa ancorării depline în spaţiul normativ şi valoric al democraţiei liberale".
"În societatea românească de azi, cuvintele sale sunt mai valabile ca oricând. Ne aflăm în faza unei reaşezări politico-instituţionale în conformitate cu voinţa cetăţenilor, care au cerut, prin votul lor din 16 noiembrie, democraţie, legalitate şi modernizare. Am trecut cu bine, datorită mobilizării românilor, de o răscruce periculoasă a destinului naţional – cu atât mai gravă cu cât a avut loc după 25 de ani de la căderea comunismului, arătându-ne cât de fragil şi de uşor reversibil poate deveni parcursul democratic al ţării. De aici, responsabilitatea istorică a momentului. România are, încă o dată, şansa ancorării depline în spaţiul normativ şi valoric al democraţiei liberale. Atât pentru a oferi propriilor cetăţeni beneficiile occidentalizării, cât şi pentru a-i feri de riscurile unei istorii îngăduitoare doar în răstimpuri cu partea noastră de lume", scrie Eduard Hellvig.
În acest sens, Hellvig subliniază faptul că "interesul naţional cere instituţii puternice, funcţionale, aflate sub un permanent şi eficient control democratic".
"În frenezia ori, după caz, spaima provocată de acţiunile Justiţiei, există riscul vulnerabilizării unor instituţii şi al relativizării unor coordonate legale, sub diverse pretexte. Dincolo de emoţii şi interese, trebuie să prevaleze întotdeauna interesul naţional. Iar interesul naţional cere instituţii puternice, funcţionale, aflate sub un permanent şi eficient control democratic, instituţii care să acţioneze – în plan judiciar pentru extirparea tumorii infracţionale, în plan politic pentru schimbări sistemice profunde şi în plan guvernamental pentru relansarea economică", mai precizează europarlamentarul PNL.
Mai multe pe Adevărul.
