Drăguţanu a declarat că se doreşte ca BNM să devină ţap ispăşitor în dosarul "furtul de la Banca de Economii".
Cei doi au anunţat că îşi dau demisiile din fruntea băncii centrale, dar vor asigura funcţionarea instituţiei până la numirea unor noi şefi ai băncii centrale.
"Consider că e momentul potrivit ca unii politicieni să-şi asume răspunderea pentru atacurile pe care le-au declanşat. Astăzi, eu şi vice-guvernatorul BNM, Marin Moloşag, am prezentat demisia Preşedintelui Parlamentului. În continuare vom asigura interimatul funcţiei", a declarat Drăguţanu, citat de Mediafax.
El a arătat că demisiile au fost deeterminate de presiunile politicienilor.
"Dacă nu demisionăm riscăm să permitem manipulări care pot afecta stabilitatea financiară şi activitatea Băncii Naţionale. Timpul va arăta cine a stat în spatele acestor atacuri. Aşteptăm începutul investigaţiei Kroll pentru a arăta cine a stat în spatele atacurilor asupra sistemului bancar. Până la numirea noii conduceri vom asigura deplina funcţionare a Băncii Naţionale. Cred că odată ce am fost presaţi să plecăm există candidaţii pregătiţi pentru această funcţie", a declarat Dorin Drăguţanu.
Kroll este cea mai mare companie de investigaţii financiare din lume.
Cazul a ieşit la iveală după ce banca centrală a Republicii Moldova a descoperit că trei bănci au acordat împrumuturi în valoare totală de un miliard de dolari, reprezentând 15% din PIB-ul ţării.
Instituţiile financiare respective, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, deţin aproape o treime din activele bancare ale ţării, inclusiv bani pentru plata pensiilor.
Tranzacţiile par că au fost efectuate în decurs de câteva zile, chiar înaintea alegerilor parlamentare de la sfârşitul lui noiembrie 2014.
Potrivit unui raport parlamentar, care a ajuns la presă, o parte din bani ar fi fost transferaţi către patru bănci ruseşti.
