Tineti minte ceva: expresia "a da in mintea copiilor" nu inseamna ca si-au pierdut inteligenta, ci o uzura accentuata a retelelor de neuroni, fenomen cu care ne vom confrunta si noi. Sunt mai sensibili, gestioneaza mai greu rutina, sunt mult mai lenti decat stiam, deci au nevoie de un strop de intelegere in plus. De o investitie a noastra, pentru ca fiecare minut de pace le prelungeste viata.
Pentru un adult, constientizarea faptului ca parintii nu mai sunt tineri, ca reactioneaza lent la solicitari, ca pricep mai greu situatii care alta data nu le puneau probleme poate echivala cu un adevarat soc, prin urmare suntem tentati sa devenim agresivi. Teama de a-i pierde ne face sa reactionam violent, lipsit de empatie.
Devenim guvernati de frica si ne comportam excesiv. Primul sfat este asadar acesta: luati lucrurile ca atare, nu-i veti putea intineri. Obisnuiti-va cu noua normalitate si impuneti-va sa aveti rabdare. Veti descoperi ca vor avea mai multa energie, ca dintr-o data, sunt mai vioi si depasesc ora de culcare fiind fericiti sa comunice cu dumneavoastra. Iar ziua care vine vor recapata dorinta de a se plimba, de a lua aer, ceea ce va diminua stresul de a fi considerati o povara.
Pe acest fond, straduiti-va sa gasiti momente fericite din viata pe care le puteti rememora impreuna si faceti-i sa rada. Avand o stare emotionala mai buna, isi vor imbunatati si capacitatile fizice. Le vor mai disparea din dureri, starea de slabiciune se va ameliora si veti redescoperi in ei parintii pe care-i stiati. Daca viata v-a purtat la distante mari, discutiile la telefon pot avea aproape acelasi efect ca prezenta fizica.
Puneti-va ceasul sa sune zilnic la o ora in care le puteti impartasi ziua precedenta, precum si sarcinile pe care le aveti in urmatoarele ore. Se vor agata de acest moment al zilei si viata li se va parea mai usoara. Iar dumneavoastra veti constientiza ca aveti o sursa de iubire neconditionata, care va va face mai fericiti. Incercati timp de o saptamana!
