Execuția bugetară la două luni arată că Guvernul Grindeanu sacrifică toate motoarele de creștere economică - investiții publice și fonduri europene - pentru a ascunde încasările foarte slabe în comparație cu proiecția bugetară.
Scăderea cea mai accentuată (de peste 84%, respectiv de 1,67 miliarde lei) este în rândul cheltuielilor reprezentând proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile. De asemenea, cheltuielile de capital și-au continuat tendința de scădere din ianuarie, fiind cu 16,3% mai reduse decât în perioada ianuarie-februarie 2016.
"Vestea bună este că bugetul s-a închis pe două luni pe excedent, ce-i drept nu spectaculos, dar foarte important, pe excedent. În ciuda tuturor prorocilor care anunțau dezastrul, iată că pe două luni stăm pe excedent", a spus ieri ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan.
Preţul plătit pentru acest echilibru aparent este însă foarte mare. Reducerea accelerată a încasărilor statului a forţat o scădere drastică a cheltuielilor statului.
"Excedentul bugetar de 0,05% din PIB este o nouă cosmetizare a realității, o nouă înșelăciune. Excedentul este obținut prin reducerea drastică în special a cheltuielilor pentru investiții. Este o dovadă nu numai de iresponsabilitate, dar și de cinism din partea coaliției guvernamentale. Ne îndreptăm cu pași repezi spre dezechilibru macroeconomic", spune deputatul PNL din Comisia buget, finanțe, bănci, Marilen Gabriel Pirtea.
UPDATE. Liviu Dragnea, șeful PSD, a postat miercuri un mesaj pe pagina sa de Facebook în care laudă rezultatele financiare din execuția bugetară după primele două luni:
"Veștile bune din economie confirmă faptul că programul de guvernare poate aduce mai mulți bani în buzunarele românilor, fără a afecta echilibrele macroeconomice. Mai mult, ne arată că Sorin Grindeanu a îmbrăcat haina de prim-ministru și ține bine în mâini frâiele guvernării!", a scris Dragnea pe Facebook.
Potrivit șefului PSD, dacă programul va fi pus în practică, punct cu punct, "vom reuși să relansăm economia națională și vom aduce mai mulți români în clasademijloc".
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, despre execuţia bugetară: Creşte riscul de intrare în recesiune
Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a declarat, pentru Mediafax, că proiecţia bugetară pentru 2017 pare subestimată pentru cheltuieli, acestea crescând mai repede decât ar trebui conform proiecţiei bugetare. Totodată, el susține că dacă nu se fac corecţii la execuţia bugetară există riscul să existe un deficit bugetar mai mare de 3,6%.
„Proiecţia bugetară pare subestimată pentru cheltuieli, acestea crescând mai repede decât ar trebui conform proiecţiei bugetare. Ne referim la majorările de salarii, pensii etc. Pe de altă parte, cheltuielile cu investiţiile scad masiv faţă de anul trecut, inclusiv pe partea de fonduri europene. Anul trecut absorbţia fondurilor UE a fost slabă, dar anul acesta pare să fie şi mai slabă", arată Ionuţ Dumitru.
Preşedintele Consiliului Fiscal avertizează că, riscurile sunt destul de mari dacă nu facem corecţii şi execuţia continua la fel ca în primele luni. Astfel, există riscul unui deficit mai mare de 3%.
„Acest lucru a fost semnalat şi de Comisia Europeană şi de FMI. Consiliul Fiscal a estimat undeva la două miliarde supraestimare pe venituri şi patru miliarde subestimare pe partea de cheltuieli, deficitul urmând să atingă 3,6% din PIB. Dacă nu se fac corecţii la execuţia bugetară există riscul să depăşim chiar şi 3,6% deficit. Presiunea pe cheltuieli pare foarte mare. Este contraproductiv din partea membrilor guvernului să vorbească despre creşteri majore de salarii, în condiţiile în care am avut deja în ultimii ani, inclusiv anul acesta am avut creşteri importante de salarii în sectorul bugetar. Suntem într-o capcană din care nu ştiu cum vom ieşi, iar costurile pe care le vom avea de plătit în anii următori sunt foarte mari. Şi un deficit de 3% ar fi unul foarte mare pentru România în momentul de faţă pentru că suntem în plin boom economic şi, să faci deficite mari în plin boom economic este total contraindicat. Te vulnerabilizezi la următoarea fava mai puţin favorabilă a ciclului economic şi avem deja această experienţă în perioada crizei, când deficitul a explodat, iar datoria publică s-a triplat. Aşa se va întâmpla şi în viitor dacă nu ţinem sub control deficitul în perioada de boom economic", a mai spus președintele Consiliului Fiscal.
Excedent bugetar cu sacrificii după ianuarie-februarie 2017
Execuția bugetului general consolidat pe primele două luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un excedent de 397,1 milioane lei, respectiv 0,05% din PIB, față de 788,1 milioane lei, respectiv 0,10% din PIB, înregistrat la aceeași perioadă a anului 2016.
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 34,9 miliarde lei, reprezentând 4,3% din PIB, au fost cu 1,4% mai mici, în termeni nominali, față de perioada similară a anului precedent.
S-au înregistrat creșteri față de anul trecut la încasările din impozitul pe salarii și venit (+13,6%), contribuțiile sociale (+11,9%), impozitul pe comerț exterior și tranzacțiile internaționale (+18,8%) și la venituri din capital (+76,8%).
Încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 90,9% față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
În ceea ce privește încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere față de primele două luni ale anului 2016 cu 15,8%, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016. Totodată, începând cu luna februarie 2017 se reflectă în încasări și efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%.
Încasările din accize au fost cu 5,3% mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, fiind influențate negativ de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 34,5 miliarde lei, scad în termeni nominali cu 0,3% față de aceeași perioadă din anul precedent, diminuându-se și cu 0,3 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Cheltuielile de personal au crescut cu 13,3% față de aceeași perioadă a anului precedent fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilor O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum și de creșterile salariale acordate în 2017, respectiv creșterea cu 15% a salariilor din sănătate și din educație începând cu 1 ianuarie 2017.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus cu 5,1% față de perioada similară a anului trecut scăderi majore înregistrându-se la instituțiile finanțate din venituri proprii și din subvenții (9,4%), precum și în administrația locală (6,1%).
Dobânzile sunt cu 4,1% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent, menținându-se la același nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,2%.
Subvențiile sunt în creștere cu 51,1% față de aceeași perioadă a anului 2016, creșterea majoră provenind de la subvențiile pentru sprijinirea producătorilor agricoli.
Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 9,4%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei (OUG 99/2016), precum și alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale cum sunt: creșterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, și majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și a stimulentului de inserție; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcționari publici parlamentari, auditori ai Curții de Conturi.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 870,1 milioane lei, respectiv 0,11% din PIB.
