Festivalul de la Cannes se va desfăşura sub semnul crizei

Sărbătoarea filmului din sudul Franţei se bazează, anul acesta, mai degrabă pe numele înscrise în competiţie. Festivalul va debuta miercuri cu premiera animaţiei Disney, “Up”, care subliniază importanţa tot mai mare care se acordă filmelor 3D şi va continua cu competiţia propriu-zisă, care cuprinde 20 de filme “serioase”.

Filmele înscrise în competiţie

Pedro Almodovar – “Los Abrazos Rotos” / ”Broken Embraces”
Andrea Arnold – “Fish Tank”
Jacques Audiard – “Un Prophete” / ”A prophet”
Marco Bellocchio – “Vincere” / ”To win”
Jane Campion – “Bright Star”
Isabel Coixet – “Map of the Sounds of Tokyo”
Xavier Giannoli – “A L'Origine” / ”At the Beginning”
Michael Haneke – “Das Weisse Band” / “The White Ribbon
Ang Lee – “Taking Woodstock”
Ken Loach – “Looking for Eric”
Lou Ye – “Chun Feng Chen Zui De Ye Wan” / “Spring Fever”
Brillante Mendoza – “Kinatay”
Gaspar Noe – “Enter the Void”
Park Chan-Wook – “Bak-Jwi” / “Thirst”
Alain Resnais – “Les herbes folles” / “Wild Grass”
Elia Suleiman – “The Time That Remains”
Quentin Tarantino – “Inglourious Basterds”
Johnnie To – “Vengeance”
Tsai Ming-Liang – “Visage” / “Face”
Lars von Trier – “Antichrist”

Dintre ele, cele mai apreciate pelicule sunt filmul lui Tarantino, o dramă din al Doilea Război Mondial cu Brad Pitt în rolul principal, romance-ul regizoarei Jane Campion, prima femeie care a câştigat la Cannes, în 1993, cu filmul „The Piano”, şi filmul horor „Antichrist”, al lui Lars von Trier. Criticii aşteaptă cu interes şi „Looking for Eric”, în care joacă vedeta franceză de fotbal, Eric Cantona.

Proiectată în 1939 ca alternativă la Festivalul de Film de la Veneţia, care luase o conotaţie fascistă, sărbătoarea de la Cannes are loc anual din 1946, cu o pauză între 1948 şi 1950, când, din lipsă de fonduri, evenimentul a fost anulat.

După aceea au început, însă, să vină vedetele, care au asigurat faima acestui eveniment. În 1953 Brigitte Bardot a venit pentru prima dată la Cannes, iar un an târziu Simone Silva, o starletă britanică, a pozat topless lângă Robert Mitchum, moment cu care a început o goană după spectaculos, pe care festivalul are grijă să îl asigure.

Cannes-ul s-a implicat şi în mişcările activiste de la sfârşitul anilor ’60, iar în 1968, un grup de regizori, printre care Louis Malle şi Roman Polanski au militat pentru închiderea festivalului din cauza revoltelor studenţilor şi muncitorilor, care deveniseră foarte dese la momentul respective în Franţa.