S-au prelevat aproximativ 70 de mostre de la suprafața apei, utilizându-se un fel de năvod. Acestea prezentau, în medie, 147.500 de particule din plastic pe kilometrul pătrat.
Mărimea particulelor variază, dar dimensiuni mai mici de 5 milimetri s-au găsit în toate mostrele.
"În mai puțin de 100 de ani, aceste reziduuri au devenit parte a ecosistemului marin", semnalează autorii în revista Marine Environmental Research.
Aceste particule nu reprezintă doar o gravă amenințare pentru ecosistemul marin, ci ar putea avea și importante consecințe în ceea ce privește sănătatea omului și activitățile economice, explică Luis F. Ruiz-Orejón, cercetător din cadrul CSIC.
Plasticul suferă un proces de fragmentare când se află în mări și oceane și cu cât este mai mică dimensiunea sa, cu atât este mai mare numărul organismelor pentru care devine disponibilă particula respectivă și, prin urmare, efectul său asupra lanțului trofic, semnalează Ruiz-Orejón.
În cursul mai multor expediții realizate în 2011 și 2013 în cadrul proiectului NIXE II, cercetătorii au repetat călătoriile pe care arhiducele Luis Salvador de Austria le-a efectuat la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea în Marea Mediterană.
