Contracarând planurile actualului preşedinte al CE, Jose Manuel
Barroso, candidat fără rival la succesiune, eurodeputaţii au refuzat să îl realeagă din şedinţa inaugurală din
14-16 iulie.
Şedinţa plenară a celor 736 noi europarlamentari a
avut ca obiectiv alegerea propriului preşedinte, fostul premier
polonez Jerzy Buzek, precum şi a unei armate de vicepreşedinţi, apoi
repartizarea eurodeputaţilor în cadrul comisiilor tematice.
Realegerea lui Barroso a fost programată pentru la toamnă, cu condiţia
să prezinte un program politic detaliat şi convingător, aşa cum au
cerut socialiştii şi liberalii. Conservatorii săi nu au majoritatea
suficientă şi trebuie să găsească aliaţi.
Majoritatea europarlamentarilor refuză să fie o simplă cameră de
înregistrare a propunerilor CE şi ale Consiliului celor 27. "Parlamentul îşi va asuma, treptat, rolul
său" de reprezentant al cetăţenilor europeni care l-au ales, a spus
Julia de Clerck-Sachsse, analistă la Centrul pentru studii politice
europene.
Precedenta echipă parlamentară s-a evidenţiat deja, respingând în 2004,
alegerea italianului Rocco Buttiglione drept comisar european pentru
Justiţie, considerând că viziunile sale sunt retrograde în ceea ce
priveşte homosexualitatea. Ea a avut un rol esenţial şi în corectarea
unor texte, ca "directiva Bolkenstein" privitoare la liberalizarea
serviciilor.
Tratatul de la Lisabona, care ar permite UE să funcţioneze mai eficient
cu 27 state membre, este susţinut de PE. Dacă va fi ratificat de toate
ţările, textul va permite PE să fie aproape pe picior de egalitate cu
Consiliul.
În acest caz, numărul domeniilor sale de acţiune se va dubla. Eurodeputaţii, în prezent doar consultaţi pe proiecte în agricultură,
pescuit sau unele dosare de justiţie, vor avea un cuvânt mult mai greu
de spus în privinţa textelor.
Marţi, PE a ales pentru prima dată un politician din Est, pe conservatorul Buzek, la conducerea sa. După doi ani şi jumătate, socialiştii îşi vor numi omul lor în această funcţie, probabil germanul Martin Schultz.
