Teoretic, desigur că Nowotny are dreptate, fiindcă banca centrală nu se ocupă de cursul valutar, ci de „stabilitatea preţurilor“ - în cazul de faţă, de combaterea deflaţiei în zona euro. În practică însă, situaţia are toate datele unui război valutar, unde BCE încearcă să repete ceea ce Fed a realizat din 2009 încoace - relansarea economiei cu ajutorul tipar-niţei de bani.
De la peste 1,35 dolari/euro la începutul lui iulie 2014, euro s-a depreciat constant faţă de dolar în fiecare dintre lunile următoare, reflectând atât divergenţa între economia SUA, în plină redresare, şi cea a zonei euro, ajunsă aproape de pragul recesiunii, cât şi divergenţa corespunzătoare între politicile monetare promovate de Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană.
Fed tocmai se pregătea să încheie ultimul său program de stimulare monetară a economiei, în timp ce BCE se pregătea să lanseze în septembrie prima rundă de finanţări ieftine pentru bănci şi încă rezista cântecelor de sirenă ale pieţelor financiare care îi cereau să urmeze exemplul Fed şi să apeleze şi ea la tiparniţa de bani, spre a da un impuls mai consistent economiei din zona euro.
Mai multe, pe businessmagazin.ro