Poate că l-ați uitat pe Liviu Florian, unul dintre primii milionari din Cluj, omul care, odată, demult, vindea orice. Regele fermelor. Sigur nu ați uitat însă de CARITAS, poate cel mai cunoscut joc piramidal după evenimentele din 1990.
Febra îmbogățirii rapide, credulitatea și lipsa oricăror elemente de educație financiară, au avut, într-un final, un singur efect, la nivel național: 260 de mii de români care și-au aruncat pe fereastră economiile. Nici până în ziua de azi nu a fost clarificat întreg lanțul de responsabilități și nici drumul banilor nu a fost urmat. A plătit, vag, o singură persoană, Ioan Stoica, inițiatorul CARITAS.
Vă mai aduceți aminte de Dacia Felix? Nu a fost un joc piramidal dar a stârnit aceeași groază. S-a vorbit chiar și de o fraudă totală în valoare de 300 milioane de dolari. Sigur îl știți pe Sever Mureșan, directorul-fondator al băncii. A fost pedepsit de elvețieni pentru afaceri oneroase, mai mult sau mai puțin și pentru afacerile din România. Evident, nu a putut să facă totul de unul singur. Dar nici de această dată nu a fost urmat drumul banilor. Chiar dacă în vârtejul începutului de mileniu au mai intrat în malaxorul justiției, politice pe atunci, și partenerul lui, Mircea Horia Russu și apoi un fost președinte al băncii, Ioan Sima și câțiva economiști.
Însă nu toate poveștile capitaliste care-și au sursele în Cluj sunt povești de groază. Banca Transilvania este poate cel mai bun exemplu. Capital românesc, dezvoltare, finanțare. Ingredientele succesului, ați putea spune. Numai că nu a fost chiar așa, nu din prima. Unul dintre cei care au condus banca la începuturile sale, Iosif Pop, bancher școlit la Banca Națională, a fost arestat la începutul anilor 2000 pentru acordarea de credite neperformante și spălare de bani. Chiar și reabilitat ulterior, momentul a fost unul de cumpănă pentru Banca Transilvania. La fel s-a întâmplat și cu Horia Ciorcilă, unul dintre membrii fondatori. A fost acuzat de spălare de bani în 2010, coincidență sau nu, în anul în care Banca Transilvania a început să fie prinsă în calculele pieței. Acuzații care însă nu au fost confirmate niciodată.
Acum, Banca Transilvania este una din companiile financiare de top din România. Dar nu este singurul exemplu. Clujul a dat, la un moment dat, ora exactă în materie de parcuri industriale. Iar acum este polul dezvoltării în înalta tehnologie.
Ponderea Clujului în PIB-ul național este de aproape 9,3 miliarde de euro, pe locul 3 după București și Constanța. Iar fiecare clujean "aduce” țării 13.200 de euro anual.
