"Nu voi fi niciodată destul de bogat ca să trimit liliac, iarna, unei femei"

Mihail Sebastian a fost un scriitor cunoscut, un dramaturg de succes şi un publicist care părea să aibă mulţi ani de carieră înainte. La doar 37 de ani, în 1945, viaţa lui s-a curmat subit, în urma unui accident de maşină. A fost lovit de un camion pe Bulevardul Regina Maria din capitală, în apropierea unei staţii de tramvai. A murit la câteva minute după impact.



Într-una din cărţile sale, "Accidentul" Mihail Sebastian foloseşte liliacul ca pe un motiv de regăsire între protaginiştii romanului:

"Dacă se întâmpla să fie certaţi, era de ajuns să trimită sau să primească o creangă de liliac, pentru ca, fără cuvinte şi fără explicaţii, o despărţire de câteva zile să ia dintr-o dată sfârşit. Liliacul era pentru amândoi o superstiţie, care îi dezarma, care îi ajuta să se regăsească", este un paragraf din carte. 

Pe de altă parte, măcinat în viaţa reală de lipsa banilor, Mihail Sebastian ar fi spus, totodată: "Nu voi fi niciodată destul de bogat ca să trimit liliac, iarna, unei femei", replică rămasă celebră. 

Pe numele adevărat Iosif Hechter, Mihail Sebastian s-a născut, la Brăila, într-o familie evreiască. A urmat studiile universitare de drept şi filosofie la Bucureşti. A lucrat ca secretar la o casă de avocatură şi mai apoi ca avocat. Intrarea în literatură i-a făcut-o Nae Ionescu, cel care a fost preşedintele comisiei sale de bacalaureat.

Prin Nae Ionescu a ajuns să-l cunoască pe Mircea Eliade, de care-l va lega o lungă prietenie. A publicat romanul ,Oraşul cu salcâmi în 1935, iar în 1940 apărea romanul de dragoste ” Accidentul ”. Manuscrisul iniţial al romanului Accidentul, care cuprindea cinci capitole, i-a fost furat lui Sebastian când se afla în Franţa. Autorul nu a fost găsit, iar manuscrisul s-a pierdut pentru totdeauna. Scriitorul a fost nevoit să reia romanul de la zero. Începând cu 1940 a cunoscut prigoana antisemită. I s-a interzis să mai publice ca ziarist, i s-a restras licenţa de avocat.

Din cauza faptului că era evreu, piesele sale au fost interzise. Pentru a putea pune în scenă ”Steaua fără nume”, Mihai Sebastain s-a folosit de un pseudonim: Victor Mincu. Scriitorul s-a ales cu titularura de ”evreul improbabil” fiind condamnat de antisemiţi pentru originea sa dar şi renegat de evrei care l-au considerat tradator şi apropiat al Partidului Comunist în 1944. Una dintre cele mai controversate relaţii ale lui Sebastian a fost cea cu Lucreţiu Pătrăşcanu, ministru al Justiţiei în primii ani ai comunismului. În romanul „După două mii de ani", Mihail Sebastian s-a confesat în legătură cu ce înseamnă să fii evreu.



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?