În noul guvern, Liviu Dragnea, actualul președinte al Camerei Deputaților și președintele social-democraților, a decis să despartă Apele și Pădurile de Ministerul Mediului, în linie cu guvernările anterioare ale PSD. Este o separare care, după cum arată anchetele DNA, a favorizat de-a lungul timpului diverse grupări de interese. „Apele și pădurile sunt două domenii de unde curg bani gârlă și ar curge și mai mulți dacă nu s-ar cere evaluări de mediu, avize și studii de impact", explică Florin Stoican de la Asociația Kogayon și fondator al Parcului Național Buila-Vânturarița, adăugând că separarea celor două ministere e un mare pas înapoi.
Printre beneficiarii acestei împărțiri vor fi, ca și până acum, marii jucători din industria lemnului, cum ar fi Schweighover, Egger, Kronospan, Kastamonu, dar într-un mod neașteptat și cei care susțin că vor să protejeze habitatul natural românesc, inclusiv pădurile. Iar tandemul Liviu Dragnea-Florin Iordache (actualul ministru de Justiție), cunoscuți amândoi pentru pasiunea lor pentru vânătoare, mărturisită de ministrul justiției chiar în CV-ul public și de Președintele Camerei Deputaților în presă, are toate premisele să colaboreze lucrativ cu acest gen de grupări.
Lupul paznic la oi. Fundația Conservation Carpathia (FCC), un ONG condus de biologul german Christoph Promberger, achiziționează cu înverșunare păduri și munți în România. Fundația și-a propus să ajungă la 250.000 de hectare în 20 de ani - pentru a crea ceea ce reprezentații săi numesc un „Yellowstone al Europei". Ce nu spun însă miliardarii filantropi din topul Forbes aflați în spatele acestui ONG interesat de protejarea naturii românești sunt interesele financiare pe termen lung pe care le au din crearea unui parc național.
Chiar pe site-ul Fundației, unde apar informații despre anul fondării (2009) și despre cei 12 filantropi din țări precum SUA, Marea Britanie, Germania, Elveția, aflăm că ONG-ul a achiziționat și drepturile de vânătoare în pădurile pe care le deține, cu scopul de a crea o economie non-distructivă în zona Munților Făgăraș în beneficiul comunităților locale.
Întrebarea este la ce fel de economie se referă FCC? Și turismul cinegetic pentru miliardarii lumii (în genul celebrei vânători de la Balc organizată anual de Ion Țiriac) și imobiliarele de lux înconjurate de păduri sălbatice ar putea intra în categoria economiei non-distructive.
Sunt câteva semne de întrebare în privința onestității demersului FCC de a proteja natura românească și de a stopa tăierile ilegale de lemn. Semne care în contextul politic actual cu Dragnea și Iordache la cele mai importante butoane ale puterii sunt de natură să îngrijoreze.
De pildă, nu este clar cum a reușit FCC să cumpere aproape pe nimic suprafețe importante de pădure (cca 17.000 de hectare de pădure în Leoata, Piatra Craiului şi Iezer Păpuşa) – cu aproape 3 euro pe hectar, în condițiile în care prețul minim este de 5.000 de euro pe hectar. Pentru a achiziționa 60.000, chiar 100.000 de hectare, obiectiv despre care Promberger a vorbit public, ar avea nevoie de circa jumătate de miliar de euro și Fundația ar deveni cel mai mare proprietar de păduri din România.
Că FCC se află mereu în preajma puterii de la București o dovedește și faptul că, în guvernul tehnocrat al lui Cioloș, Fundația lui Promberger a reușit într-un an să mute trei foști colaboratori din zona ONG-urilor pe care le controlează direct în eșalonul 1 și 2 al guvernului Cioloș, potrivit unui articol publicat de Realitatea.net.
După cum remarca și Stoican de la Kogayon, pădurile pot fi mașini de făcut bani și fără să fie defrișate, în plus Uniunea Europeană plătește sume importante pentru conservarea lor. „Zona Carpaţilor româneşti este printre cele mai sălbatice din Europa. Acolo trăiesc carnivore mari şi biodiversitatea este grozavă. Toate acestea sunt acum ameninţate de defrişări şi exploatare, astfel că încercăm să le protejăm pentru generaţiile următoare”, o spune chiar Promberger, totodată director executiv al FCC.
Grozavă este și miza economică. În pădurile din Carpaţi trăieşte mai bine de jumătate din populaţia de lupi şi lincşi din Europa, dar şi majoritatea urşilor bruni de pe continent. Populația totală raportată este cea mai mare de pe bătrânul continent. Pe scurt, raiul vânătorilor. Tarifele de împușcare sunt de 150 de euro pentru o pisică salbatică, 500 de euro pentru lup și poate ajunge la 8.000 de euro pentru un urs. Bani pe care i-ar încasa Fundația lui Promberger în baza faptului că a achiziționat, odată cu pădurile (pe care nota bene, nu le-a concensionat) și drepturile de vânătoare. De spus și că în zona Munților Făgăraș, acolo unde se concentrează efortul de achiziție al celor de la FCC, se află o populație de peste 4.000 de capre negre.
Care este cadrul legal în acest moment pentru vânători: există un ordin care se aprobă din inerție, an de an, din 2007 încoace. Anul trecut, vânătorii au putut ucide aproape 1.700 de animale (552 de urși, 657 de lupi și 482 de pisici salbatice), cote considerate ca fiind aferente pagubelor produse de înmulțirea respectivelor specii.
Un alt semn de întrebare ține de însăși componența consiliului de administrație al Fundației, printre filantropi aflându-se și figuri controversate, cu scandaluri în țările de origine. De pildă, Hansjörg Wyss, cu o avere de peste 6,1 miliarde de euro avere, este fondatorul unei uriașe companii de proteze medicale, Synthes. În 2012, compania s-a aflat în epicentrul unui scandal în SUA, după ce s-a descoperit că a derulat teste ilegale pe pacienți umani, avînd drept rezultat decese. Wyss s-a aflat pe lista acuzaților, reușind să scape de pușcărie. Un alt nume care atrage atenția în contextul discuției despre onestitatea demersului FCC este Paul Lister, moștenitorului imperiului Mullard Furniture Industries creat de tatăl său, Noel, considerat regele mobilei britanice peste o afacere de peste un miliard de lire sterline. Într-un interviu acordat presei noastre, Lister admitea că în parte, averea familiei sale s-a făcut și datorită lemnului importat din România.
Revenind la pasiunea cinegetică a tandemului Dragnea-Iordache, de spus că în declarația de avere nu apare că Liviu Dragnea ar deține vreun fond de vânătoare, unde vin să vâneze mai marii zilei. Potrivit Kamikaze însă, Dragnea a achitat tot timpul din banii Teldrum cheltuielile mai multor fonduri de vânătoare.
Într-un atac direct la Liviu Dragnea, Cătălin Predoiu, primvicepreședinte al PNL, a ținut să amintească și partidele de vânătoare „sângeroase" pe care Dragnea le gustă alături de baroni PSD și diverși oameni de afaceri. „Este şi un vânător sângeros, după cum spun unii apropiaţi", declara Predoiu toamna trecută. „Dacă tot vă arătaţi la faţă pios, dle. Dragnea, mai gândiţi-va şi la bietele vieţuitoare sălbatice care ne împodobesc pădurile şi mai puneţi ceva stavilă instinctelor. Oricum, nu-i îndeajuns să vânaţi ca să vă comparaţi cu dl. Năstase".
