Strigatele de groaza ale pasagerilor se amesteca cu strigatele multimii prezente, cu sirenele pompierilor si ale masinilor politiei. Un val gros de fum învaluie apoi carcasa prabusita. Cameramanii continua sa filmeze... 32 de secunde de cosmar, filmate în direct, în care cei prezenti au asistat neputinciosi la sfârsitul tragic al celui mai mare dirijabil construit vreodata.
"Titanicul" aerului
La capatul unei veritabile curse contra cronometru, în luna martie 1936, un urias dirijabil, un adevarat leviatan, menit sa exalte mândria celui de-al III-lea Reich, iesea din santierul societatii Deutsche Zeppelin Reederei, dupa ce primise aprobarile de rigoare din partea Ministerului Aerului.
Era cel mai mare dirijabil construit vreodata, un adevarat model de perfectiune, având o lungime de 245 de metri si o înaltime de 41,20 de metri (aproximativ cât o cladire cu 15 etaje). Era dotat cu patru motoare Daimler-Benz 602 LOF 6, fiecare dintre ele având 1320 CP. Viteza maxima atinsa era impresionanta pentru acea vreme: 130 km/ora, iar autonomia de zbor era de 16.000 de kilometri.
Zeppelinul LZ129, botezat cu numele generalului Hindenburg, era de forma lejer ovoida si avea 12 balonete umplute cu 200.000 mł de hidrogen, deci o capacitate de 10 ori mai mare decât a primelor aparate construite de contele von Zeppelin. Era însa prima oara când se folosea hidrogenul în loc de heliu ....
Odata cu venirea lui Hitler la putere, americanii refuzasera sa mai livreze heliu în Germania. Fusesera luate însa toate masurile de securitate. Privind în urma, am putea spune ca fusesera luate într-adevar toate masurile de securitate, mai putin una, altfel dezastrul de la Lakehurst nu ar fi avut loc.
Propaganda nazista
Înainte de a efectua zbourile pentru care era destinat, Hindenburg trebuia sa serveasca, mai întâi, pentru propaganda. Câteva zile dupa lovitura de forta, ce avea sa determine la 7 martie 1936 remilitarizarea Renaniei, uriasul dirijabil, însotit de "batrânul" Graf Zeppelin întreprind un turneu pe deasupra marilor orase germane. Trebuia astfel pregatita reusita plebiscitului prin care Fuhrerul voia sa ratifice masura destul de periculoasa pe care urma sa o întreprinda. Aceasta noua maniera de a face campanie electorala s-a bucurat de un imens succes.
În luna august, cu ocazia Jocurilor Olimpice, Hindenburg survoleaza multimea reunita pe "Berliner Olympiastadion", marcând astfel deschiderea Jocurilor Olimpice atât de controversate.
Desemnarea Berlinului drept gazda a JO din 1936 stârnise vii proteste politice în Franta, SUA, Marea Britanie, Suedia, Cehoslovacia. Se luasera chiar masuri pentru boicotarea JO în Franta si Spania, prin organizarea unei Olimpiade a Poporului, prevazuta a se desfasura la Barcelona, în vara anului 1936. Aceasta însa nu se putuse desfasura, din cauza izbucnirii razboiului civil, în luna iulie.
Continuarea pe Historia.ro
