Istoria înregistrează mai multe cazuri de practici de homosexualitate la curțile domnitorilor români, chiar dacă conducătorii și populația erau în mare parte creștin-ortodox.
Radu cel Frumos întreținea relații intime cu Mehmed al II-lea
Majoritatea domnitorilor români gay și-au început viața sexuală pe la curtea sultanilor turci, asta pentu că Islamul era mai tolerant cu homosexualii. Și domnitorul Radu cel Frumos se află printre cei care au experimentat sexul cu un partener de același gen, la curtea sultanilor turci.
Cel mai probabil, acest lucru s-a petrecut când Vlad Dracul l-a trimis pe Radu cel Frumos la curtea sultanului Murad al II-lea, în anul 1442. Drept dovadă stă mărturia lui Laonic Chalcocondil, un cronicar grec, care a povestit cu lux de amănunte relația care s-a înfiripat între Radu cel Frumos și Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului.
„Iarna aceasta însă împăratul petrecând-o în palatele sale, a trimis după Vlad, feciorul lui Dracula, domnul Daciei; și avea la sine pe fratele aceluia, mai tânăr, fiind favoritul său și trăind și locuind la el. Și s-a întâmplat ca în timpul, când a ajuns la domnie și sta să plece asupra lui Caraman, împăratul dorind să aibă relații cu acest băiat, era cât pe ce să moară de mâna aceluia. Căci fiindu-i drag băiatul, îl chema la petreceri și, închinând cu patimă păharul către el, îl chema în camera de culcare. Și băiatul, fără a bănui că va păți așa ceva din partea împăratului, l-a văzut pe împărat repezindu-se la el pentru un lucru de așa fel și s-a împotrivit și nu se da la dorința împăratului Și-l săruta împotriva voiei lui și băiatul, scoțând un pumnal îl lovește în coapsă pe împărat și așa îndată a luat-o la fugă, pe unde a putut", potrivit lui Laonic Chalcocondil.
Domnitorul dedat desfrâului
Miron Costin, un important cronicar al Principatului Moldovei, a consemnat într-o cronică desfrâul care se petrecea la curtea lui Vasile Lupu și care implica inclusiv partide de sex homesexual.
„[...] iară oamenii de casa lui, nepoții, ca mai mare silă făcea, luându băieții în silă la curvie, care toate fapte mai pe urmă s-au arătat cu mare osândă asupra casei lui Vasilie vodă", potrivit lui Miron Costin.
De asemenea, conform lui Miron Costin și fiul lui Vasile Lupu, Ștefăniță, care era un viitor domn al Moldovei (1659-1661), avea afinități la tinerii boieri de la curtea domnească din Iași.
„[...] fiind tânăr, dăzmierdat, făcea lucruri copilărești, sau, mai bine zis nebunești; nu căuta trebile domniei, ci curviile, și parte bărbătească, și fămească. Că coconii moldovenilor cei frumoși atâta s-au împrumutat de la el, că nu știu fi-să-vor mai plătit de acea datorie", potrivit lui Miron Costin, citat de VICE România.
Iliaș Rareș, domnitorul gay care s-a convertit la altă religie
Iliaș Radu, fiul lui Petru Rareș și nepotul lui Ștefan cel Mare, este un alt domnitor despre care cronicarii spun că se angaja în practici homesexuale la curtea otomană.
„Consideră că asupra lui a primat influența nefastă a unui musulman pe nume Hadâr, un personaj pervers prin moravuri și mai pervers cu sufletul care l-a ajutat să-și încropească un mic harem", a scris Călugărul Eftimie în cronica oficială a domnitorului Petru Rareș.
Și Cronicarul Grigore Ureche a scris despre de tinerii amanți turci cu care se „dezmierda" domnul Moldovei. „Dinafară se vedea pom înflorit, iar dinlăuntru lac împuţit. Că avându lângă sine sfetnici tineri turci, din care zioa petrecea și se dezmierda, iar noaptea cu turcoaicele curvind din obiceele creștinești s-au depărtat. În vedere să arăta creștinu, iară noaptea în slobozenie mahmetenească să dideasă", potrivit lui Grigore Ureche.
Iliaș Rareș a trecut la Islam, a renunțat la tron și a devenit pașă de Silistra.
