Numărul acestor vize, numite H-1B, a fost fixat la 85.000 pentru anul fiscal următor, care va începe în luna octombrie. Statele Unite au început miercuri examinarea candidaturilor.
În fiecare an, trei sferturi dintre aceste vize sunt acordate unor cetăţeni străini originari din Asia, iar India, din care vin ingineri specializaţi în noile tehnologii, reprezintă ea singură un sfert din total.
Senatorul democrat Dick Durbin, apropiat preşedintelui Barack Obama, şi republicanul Chuck Grassley consideră că în prezent companiile nu mai au aceleaşi nevoi de personal ca în urmă cu zece ani, în plin boom al noilor tehnologii, când se eliberau anual în jur de 200.000 de vize de acest tip.
"Cu un şomaj care atinge niveluri mai înalte decât am avut în ultimele decenii (...), companiile ar trebui să aibă nevoie de mai puţine vize H-1B decât anul trecut", au declarat cei doi congresmeni într-un comunicat comun.
Însă potrivit NAFSA, asociaţie americană care îşi consacră activitatea schimburilor internaţionale de studenţi, limitarea numărului de vize de acest tip ar putea, dimpotrivă, să priveze Statele Unite de o "resursă" importantă pentru redresarea economiei americane.
Companiile care au primit ajutoare de stat au deja interdicţia de a recruta persoane cu vize H-1B.
Mare parte dintre angajaţii companiei Microsoft, de exemplu, sunt străini cu vize H-1B. Compania a anunţat că va disponibiliza în jur de 5.000 de persoane, dar nu va favoriza angajaţii americani sau străini în cadrul acestuia. Republicanul Charles Grassley trimisese o scrisoare corporaţiei, cerându-i ca angajaţii americani să aibă întâietate în ceea ce priveşte păstrarea locurilor de muncă, în faţa angajaţilor străini.
La Microsoft lucrează şi un mare număr de români. În februarie 2008, ambasadorul american la Bucureşti din perioada respectivă, Nicholas Taubman, declara că "se spune că la sediul central al Microsoft din Seattle, una din limbile cele mai des auzite, după engleză, e româna, vorbită de cei peste 300 de angajaţi români".
