Deputatul Remus Cernea, cel care în urmă cu câteva luni a redepus proiectul de lege privind parteneriatul civil, a explicat că recunoașterea căsătoriei între două persoane de același sex "este o chestiune care 'ține de democrație, de Drepturile Omului".
"Din punctul meu de vedere, mâine CCR va admite cererea cuplului respectiv, pentru că există decizii ale CEDO deja care au fost impuse Greciei și Italiei, unde Curțile Constituționale locale respinseseră excepții similare. Deciziile CEDO sunt obligatorii pentru toate statele membre UE. Sunt convins că judecătorii CCR vor avea în vedere aceste decizii și vor ști că dacă resping cererea, România va fi condamnată la CEDO", a preciat Cernea.
"Nu este un argument acela că avem multe de schimbat. Dacă articolele sunt neconstituționale, ele trebuie schimbate. Mâine, CCR va admite excepția de neconstituționalitate ridicată de acest cuplu, articolul 277 va fi declarat parțial sau total neconstituțional. În același timp, cu privire la referendum, art. 152 din Constituție reprezintă o pavăză față de demersurile populiste care prin vot ar încerca să restricționeze drepturile unor semeni. Acest demers homofob face comuniunea LGBT o țintă a prejudecății și a urii. Sper că societatea democratică își va găsi anticorpii", a adăugat deputatul.
Premieră pentru justiția din România! Doi homosexuali cer CCR să le recunoască căsătoria
Pe de altă parte, teologul Radu Preda a declarat la Realitatea TV că, în opinia sa, "statul ar trebui să fie neutru" în această chestiune, dar și că susținătorii comunității LGBT și ai parteneriatului civil între persoane de același sex ar trebui "să aibă mai mult tact".
"Eu nu înțeleg de ce nu se apelează la forme juridice altele decat familia. Înțeleg dorința legitimă de a se recunoaște o legătură care are o baza emoțională, (...) dar se merge prea departe cu definiția familiei. Familia nu e doar locuirea împreună a două persoane, ci o instituție în care apare un al treilea membru, copilul", a spus Preda.
"Statul trebuie să fie neutru, dar nu putem să nu constatăm că asistăm mai puțin la o chestiune juridică, ci la una culturală. Cei de altă orientare sexuală ar trebui să țină cont; aici trebuie mai mult tact. (...) Trebuie puse în balanță elemente nu doar juridice, ci și de cultură; actul juridic nu este unul cultural. El se consumă, își produce efectele în stat. Societatea românească nu este prietenoasă cu această idee. Forma aceasta agresivă prin care ni se oferă alternative radicale nu se bucură totuși de o receptivitate pozitivă. Aici, natura umană este primul și ultimul argument de bun simț", a conchis teologul.
Curtea Constituțională a României (CCR) se va pronunţa miercuri, 20 iulie, asupra constituţionalităţii articolului 277 alineatele (2) şi (4) din Codul civil, care prevede: „(2) Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România“; „(4) Dispoziţiile legale privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rămân aplicabile“.
În aceeași zi, CCR va da verdictul și despre iniţiativa Coaliţiei pentru Familie, ce solicită înlocuirea termenului "soţi" cu formula "bărbat şi femeie" în articolul 48 din Constituţie.
