Direcţia Naţională Anticorupţie anchetează modul în care PSD a cheltuit banii proveniţi din subvenţia acordată de stat partidelor parlamentare. Prin ordonanţa din 11 februarie 2019, procurorii DNA Gabriela Albu şi Gheorghe Moţa au dispus, prin ordonanţă, ca Autoritatea Electorală Permanentă să predea mai multe documente legate de finanţarea PSD, scrie Stiripesurse.ro
Astfel, într-un dosar deschis pe data de 8 februarie 2019, s-a dispus urmărirea penală in rem cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 10 lit. c din Legea 78/2000: "Utilizarea subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, precum si utilizarea in alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmeaza sa fie rambursate din fonduri publice."
DNA a cerut de la AEP următoarele documente:
- Modul de stabilire şi repartizare a subvenţiilor acordate în cursul anului 2017 Partidului Social Democrat;
- Virarea sumelor de bani acordate în cursul anului 2017 Partidului Social Democrat;
- Rapoartele de control privind modul de utilizare de către Partidul Social Democrat a subvenţiilor la nivelul anilor 2017 şi 2018.
Documentele trebuie predate până pe data de 26 februarie 2019. În caz contrar, reprezentanţilor AEP li se pune în vedere faptul că pot fi acuzaţi de obstrucţionare a justiţiei.
Trezorierul PSD Mircea Drăghici, persoana care coordonează aspectele financiare ale activităţii PSD, a fost propus zilele trecute pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente. Dosarul DNA a fost deschis după ce Drăghici a fost propus pentru funcţia de ministru al Transporturilor, iar ulterior acesta şi-a retras candidatura.
Potrivit Legii nr. 334/2006 din 17 iulie 2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, veniturile care provin din subvenţii de la bugetul de stat pot avea următoarele destinaţii: a) cheltuieli materiale pentru întreţinerea şi funcţionarea sediilor; b) cheltuieli de personal; c) cheltuieli pentru presă şi propagandă; d) cheltuieli privind organizarea de activităţi cu caracter politic; e) cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate; f) cheltuieli pentru telecomunicaţii; g) cheltuieli cu delegaţiile din străinătate; h) cheltuieli cu cotizaţiile datorate organizaţiilor politice internaţionale la care este afiliat partidul politic; i) investiţii în bunuri mobile şi imobile, necesare activităţii partidelor respective; j) cheltuieli de protocol; k) cheltuieli de birotică; l) cheltuieli cu comisioane bancare; m) cheltuieli cu chiriile şi utilităţile sediilor; n) cheltuieli de întreţinere şi reparaţii auto; o) cheltuieli cu prime de asigurare; p) cheltuieli de transport; q) cheltuieli cu combustibili şi carburanţi; r) cheltuieli cu producţia şi difuzarea de spoturi publicitare; s) cheltuieli cu consultanţa politică; t) cheltuieli cu consultanţa juridică; u) cheltuieli cu sondajele de opinie naţionale şi locale; v) cheltuieli cu onorariile avocaţilor, executorilor şi experţilor; w) cheltuieli cu taxele de timbru; x) cheltuieli cu taxele mărcilor înregistrate; y) cheltuieli cu penalităţile.
Reacții din partea avocatului trezorierului PSD
Avocatul Alexandru Morărescu, apărătorul deputatul Mircea Drăghici, trezorierul PSD, reacţionează la informaţiile apărute în presă cu privire la un dosar penal în care DNA anchetează modul în care PSD a cheltuit subvenţiile din bani publici. Avocatul susţine că, dacă informaţiile sunt reale, este o premieră nefericită pentru democraţia din România. Morărescu afirmă că a solicitat joi informaţii de la DNA cu privire la existenţa unui asemenea dosar.
"Eu sper să nu fie adevărat, pentru că ar fi o premieră nefericită pentru democraţia din România. Eu am şi formulat o cerere în care am solicitat ca DNA să confirme sau să infirme cele apărute în materialele de presă, cu privire la existenţa unui astfel de dosar, cu privire la obiectul cercetării penale, cu privire la existenţa şi conţinutul acelei ordonanţe prin care se solicită AEP informaţii despre modul în care un partid politic, în speţă PSD, foloseşte fondurile din subvenţie, cotizaţii sau alte forme de venituri. Ar fi o premieră pentru că în nicio ţară din Europa civilizată parchetul nu se poate autosesiza, nu poate să demareze el cercetări ca urmare a unei sesizări din oficiu sau a unei plângeri adresate, mai puţin în cazul în care AEP sau Curtea de Conturi, ca urmare a controalelor efectuate la partidul respectiv, observând că există indicii, probe cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, sesizează parchetul", a declarat avocatul Alexandru Morărescu pentru Stiripesurse.ro.
Avocatul mai afirmă că, dacă lucrurile stau aşa cum s-a vehiculat în spaţiul public, ar însemna că a început deja campania electorală şi unităţile de parchet sunt angrenate în această campanie, de o parte sau de alta.
"În condiţiile în care orice plângere adresată unui parchet sau orice material de presă care are ca scop clar sesizarea din oficiu a unităţii de parchet poate să ducă la controlul fiecărui ban alocat şi folosit de către partid. Asta înseamnă că parchetul intră în viaţa de partid. Înseamnă că oricând parchetul poate să solicite documente de la partidele politice. Înseamnă că oricând o persoană rău-intenţionată, punând cap la cap tipul de cheltuieli, modalitatea de cheltuire a acestor bani, poate să extragă informaţii preţioase care pot fi folosite în lupta politică. Închipuiţi-vă că o unitate de parchet vine, sesizată din oficiu sau printr-o plângere făcută de un ONG, şi spune: 'Ce a căutat - dau un exemplu la întâmplae - domnul Mircea Drăghici în Portugalia la data de...?' Asupra oportunităţii şi asupra necesităţii cheltuirii sumelor de bani partidul decide, prin forurile sale statutare. Asta este şi în lege. Trebuie să explic eu că, de exemplu, în data respectivă deputatul PSD cutare a avut o întâlnire informală cu prim-ministrul Marii Britanii? Ce informaţii sunt acestea? Pot aduce atingere loialităţii cu care se desfăşoară lupta politică", precizează Morărescu.
Apărătorul deputatului Drăghici susţine că în nicio ţară civilizată nu se întâmplă aşa ceva. "În Belgia, controlul finanţării partidelor e făcut de o comisia federală, de o comisie regională şi de către o curte de audit. Numai ei pot sesiza parchetul în cazul în care constată nereguli. în Spania este o curte de audit şi o comisie electorală. Tot aşa, ele pot aplica sancţiuni de ordin penal, dar nu are ce căuta parchetul. În Franţa, din 1990 e înfiinţată o comisie naţională de campanie şi de finanţare politică, în componenţa căreia intră membri ai consiliului de stat, membri ai curţii de casaţie şi ai curţii de conturi. În condiţiile în care, în urma controlului efectuat, observă nereguli, pot sesiza parchetul, dar ei pot sesiza parchetul. Preocuparea generală în Europa a fost să creeze organisme specializate, independente, astfel încât să nu se creeze nici măcar suspiciunea că procurorii pot intra în viaţa de partid. Suntem în faţa în faţa unei premiere absolut nedorite", a declarat Morărescu.
Alexandru Morărescu afirmă că el şi clientul său aveau cunoştinţă doar despre existenţa unui dosar la Parchetul General, deschis ca urmare a unor demersuri jurnalistice, lucru confirmat după ce un post de televiziune a făcut o cerere.
"Acum observ cu surprindere acelaşi tip de abordare - apariţia în presă a conţinutului unei ordonanţei a procurorului, lucru extrem de grav şi trebuie să vedem cum a ajuns la acel trust de presă acel document, pentru că urmărirea penală în această fază este nepublică. Iată că se repetă lucrurile, numai că nu mai e la Parchetul General, este la DNA. Nu mi se pare normal ca persoanele vizate, dacă există asemenea persoane vizate, să afle ultimele despre anumite cercetări. După cum, dacă ordonanţa este reală, este extrem de periculoasă pentru democraţia din România. Rămâne să vedem dacă parchetul a intrat în campanie electorală sau nu", a concluzionat avocatul Alexandru Morărescu.
