“Este un exemplu de discurs informat științific, aici foarte bine informat psihocultural”, spune Daniel David, pentru Edupedu.ro.
Profesor de psihologie clinică şi psihoterapie la Universitatea Babeş-Bolyai, David este de părere că, “în general, cu mici excepții, discursul a fost unul foarte bine adaptat nivelului psihocultural al țării. De aici recepția lui pozitivă! (...) un discurs în limba română – la care ținem atât de mult, identitar, ca popor -, care punctează aspecte/realizări importante – arătând astfel că sunt cunoscute la nivel internațional, fără însă a le exagera importanța – are exact rolul motivațional necesar pentru a susține angajamentul și a favoriza tranziția de la “supraviețuire” la “emancipare.
"Un exemplu de discurs informat științific, aici foarte bine informat psihocultural.Noi refuzăm adesea să avem o aplecare rațională de acest gen asupra realității psihoculturale din țară. Liderii noștri adesea nu știu să fie realiști, înțelepți și constructivi" a mai afirmat specialistul.
Pe de altă parte, Ion Dafinoiu, profesor la Facultatea de Psihologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a afirmat pentru edupedu.ro că, “fără niciun pic de ironie, este vorba doar de o strategie de comunicare foarte bună. Este modalitatea de a crea climatul necesar pentru discutarea unor decizii importante”.
