"Dincolo era mai ieftin". Inflaţie galopantă în România, în timp ce preţurile scad în Vestul Europei

Inflaţia în UE
Inflaţia în UE
Scumpiri înainte de scumpiri Inflaţia în UE

România se află pe podiumul scumpirilor în UE, în timp ce statele din Vestul Europei îşi menţin inflaţia sub control.



Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) a scăzut în luna ianuarie 2018 până la 1,6%, de la 1,7% în decembrie 2017, iar cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în Lituania şi Estonia (ambele cu 3,6%) şi România (3,4%), arată datele publicate, vineri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Ţările cu cele mai mici rate ale inflaţiei sunt Cipru (-1,5%), Grecia (0,2%) şi Irlanda (0,3%). Rate mici ale inflaţiei sunt şi în Italia - 1,2%, Germania - 1,4%, Franţa - 1,5%.

Comparativ cu situaţia din decembrie 2017, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 21 de state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară membră UE şi a crescut în şase state, cel mai mult în România, unde s-a majorat de la 2,6% până la 3,4%.

În cazul zonei euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut până la 1,3% în luna ianuarie 2018, de la 1,4% în decembrie. Cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut serviciile (0,56 puncte procentuale), alimente (0,39 puncte procentuale) şi energie (0,22 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte România, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflaţiei a urcat în ianuarie 2018 la 4,3%, de la 3,3% în decembrie 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,79% şi a celor nealimentare cu 6,23% comparativ cu luna ianuarie 2017. Pe de altă parte, preţul serviciilor a crescut cu 0,9% faţă de luna ianuarie 2017.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Prognoza anterioară indica o inflaţie de 3,2% în 2018. Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,1%.

Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflaţiei în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale coşului de consum exogene sferei de acţiune a politicii monetare. Epuizarea acestui puseu inflaţionist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul ţintei începând cu ultimul trimestru din 2018.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?