Atât această cerere, cât şi cea de a exclude România şi Bulgaria din
UE, făcută de un partid extremist din Olanda se înscriu într-o retorică
motivată electoral, a spus ministrul Diaconescu. "Am discutat cu
ministrul olandez legat de ceea ce şi ministrul afacerilor europene
olandez a făcut la un moment dat cu scrisoarea, cu clauza de
salvgardare. El pe de o parte mi-a spus că retorica a fost legată
strict de un moment electoral, iar, pe de altă parte, în momentul în
care vor avea o dificultate atât lucru i-am cerut, să stea de vorbă şi
să avem un proiect pe care să-l punem şi să-l discutăm".
Diaconescu se referea la o scrisoare a ministrului olandez de afaceri
europene Frans Timmermans către comisarul pentru justiţie în care îi
solicita o întrevedere pentru a "examina în special impactul pe care
l-ar putea avea aplicarea clauzelor de salvgardare asupra cooperării
judiciare deja existente cu Bulgaria şi România". Scrisoarea era datată
30 mai, înainte de alegerile europene, la care partidul de
extremă-dreapta PVV a obţinut patru mandate. Partidul se remarcase prin
declaraţii xenofobe şi cerând pur şi simplu excluderea României şi
Bulgariei din UE. Între timp, ministrul olandez al afacerilor europene
a anunţat că nu cere activarea clauzei pe justiţie, ci o monitorizare
mai strictă a fondurilor UE pentru cele două ţări. Timmermans consideră
că Bruxelles-ul trebuie să fie mai strict în monitorizarea şi controlul
modului cum cele două noi ţări membre cheltuie banii europeni.
Diaconescu mai criticase şi altădată politicienii din UE care îşi fac
campanie campanie electorală pe seama României. "Argumentul de a se
folosi populist şi uneori naţionalist imaginea României, situaţia
cetăţenilor români aflaţi în străinătate, ca şi unele decizii ale UE
luate în trecut drept argumente de campanie nu reprezintă o atitudine
europeană şi vom reacţiona chiar dacă se va pune în discuţie explicaţia
unei retorici care ţine de momentul electoral", spunea Cristian
Diaconescu în 12 mai.
Declaraţia sa de atunci intervenea după ce Bundestagul, camera
inferioară a Parlamentului german, votase cu o săptămâna înainte un
raport privind situaţia drepturilor omului în lume la care comisia
pentru drepturile omului a introdus un amendament ce solicită sistarea
fondurilor UE pentru România, constatând lipsuri ale statului de drept.
"Parlamentul Germaniei constată cu îngrijorare deficienţele statului de
drept ce continuă să existe în Bulgaria şi România. Bundestagul cere
Uniunii Europene să aplice minimele măsuri de sancţiune sub forma
îngheţării subvenţiilor şi pentru România, aşa cum a făcut-o în cazul
Bulgariei", se arată în amendamentul anexat raportului privind situaţia
drepturilor omului în lume care a fost votat de Bundestag.
De
asemenea, europarlamentarul german Ingeborg Graessle a avut iniţiativa
de a propune Parlamentului European să ceară Comisiei Europene un
raport special privind situaţia gestionării şi a cheltuirii fondurilor
UE în România, "în lumina ultimelor regrese în ceea ce priveşte lupta
anticorupţie".
