Potrivit descoperă.ro, temperaturile ridicate fac ca mantaua să fie mai puțin vâscoasă, lucru ce ar explica detaliile modului în care plăcile alunecă pe suprafața mantalei.
Emily Sarafian, geofizician la Woods Hole Oceanographic Institution din Massachusetts și co-autoare a acestui studiu, menționează că ”savanții se vor contrazice pe o schimbare de 10 grade, dei o schimbare cu 60 de grade este chiar un salt imens”.
Mantaua formează 84% din volumul Pământului şi se găseşte între crustă şi nucleu. Căldura din manta alimentează erupţiile vulcanice şi duce la deplasarea plăcilor tectonice.
Măsurarea temperaturii este însă foarte dificilă, având în vedere adâncimea şi temperaturile ridicate. Astfel, savanţii simulează în laborator punctele de topire ale diferitelor roci aflate la graniţa dintre crustă şi manta. Un astfel de exemplu relevant în acest caz este peridotitul. Şi această rocă a fost problematică, din cauza compoziţiei sale de minerale de olivină şi piroxen, care sunt prea mici pentru a putea fi folosite în experiment în mod individual, mai arată sursa citată.
Acesta este un caz particular, savanţii nu sugerează în niciun fel că se poate aplica şi în alte zone de pe glob, doar că există posibilitatea ca temperatura mantalei să difere faţă de ce se cunoştea înainte.
