Consilierul guvernatorului BNR mai crede că impactul aprecierii francului elveţian în faţa euro şi, implicit, a leului, nu este major în piaţa interbancară românească şi nu are cum să influenţeze semnificativ nivelul creditelor neperformante, având în vedere că doar 4,5% din creditele în derulare sunt în franci, şi doar 3,8% sunt deţinute de persoane fizice.
"Cu referire la evoluţia francului în raport cu leul, cred că e momentul să fie învăţată o lecţie dură de către cei care s-au împrumutat în valută, fără a avea venituri în moneda respectivă. Banca Naţională a României a avertizat ani în şir cu privire la riscul valutar", spune Adrian Vasilescu, potrivit Agerpres.
"Acum, pe canalele de informaţii vin ştiri potrivit cărora se pregăteşte un miting "împotriva ineficienţei BNR de a menţine cursul de schimb pentru francul elveţian". Să fie limpede, saltul de astăzi (joi - n.r.) al francului elveţian nu are nicio legătură cu Banca Naţională a României. Legătura este numai şi numai cu Banca Elveţiei. Pentru că Banca Elveţiei a adoptat o măsură care a şocat pieţele internaţionale: a renunţat la pragul minim impus acum câţiva ani cursului franc elveţian - euro. În consecinţă, francul elveţian s-a apreciat semnificativ faţă de euro, faţă de dolar şi faţă de alte valute. Ar mai fi de reţinut, totodată, că pentru cei care au luat credite în franci elveţieni (creşterea cursului - nr) este un risc asumat. Dar este şi o lecţie. Fiindcă, de regulă, cei care se duc la bancă să se împrumute se uită la dobânda cea mai mică. Aşa s-a întâmplat ani de zile înainte de criză, când dobânda la francul elveţian era foarte mică şi raportul leu/franc elveţian era favorabil. Iată că acum lucrurile se schimbă şi această lecţie trebuie învăţată", a explicat consilierul guvernatorului BNR.
Francul elveţian s-a apreciat, joi, pe pieţele internaţionale, cu aproape 30% în raport cu moneda euro, după ce Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a abandonat pragul de 1,20 franci pentru un euro, pe care l-a practicat în ultimii trei ani, transmite Reuters.
Adrian Vasilescu a adăugat că, la nivelul întregului sistem bancar din România, împrumuturile în franci elveţieni nu depăşesc, conform statisticilor, 4,5% din totalul creditelor.
"Ceea ce înseamnă că o foarte mică parte a debitorilor sunt afectaţi de mişcările francului elveţian în raport cu leul, mişcări care sunt evaluate la noi printr-un calcul încrucişat. La Banca Naţională se fac doar evaluări. Nu BNR stabileşte cursul, ci face doar calcule cu privire la evoluţia monedelor pe piaţa valutară. Este foarte limpede că aceste evaluări arată ceea ce a spus ani în şir Banca Naţională, respectiv că atunci când populaţia se împrumută în valută şi nu în moneda cu care este plătită apare un risc valutar. Şi iată că a apărut riscul valutar, dar faptul că numai 4,5% din piaţa internă are împrumuturi în franci elveţieni (între care numai 3,8% sunt persoane fizice) arată că eforturile de ani de zile ale BNR se regăsesc acum în acest procentaj foarte mic", a precizat Vasilescu.
Consilierul guvernatorului BNR a mai adăugat, însă, că deşi procentajul de împrumutaţi în franci este mic, iar efectul pentru sistemul bancar nu poate să fie puternic la nivelul tabloului restanţelor, "este totuşi dureros şi atunci când un singur om suferă; cu atât mai mult e dureros când suferă 3,8% din totalul debitorilor la bănci".
El a precizat că acest fapt arată că aceia care au făcut împrumuturi în franci elveţieni fie au mers cu ochii închişi la bancă, fie nu au ascultat sfaturile Băncii Naţionale.
Pentru cei care au dificultăţi cu plata ratelor la bancă, nu numai cei cu credite în franci, consilierul guvernatorului BNR spune că există posibilitatea negocierii cu banca a unor noi condiţii, care includ restructurări, dar şi alte forme de reeşalonare.
De altfel, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că ar fi chiar în interesul băncilor să poarte negocieri cu clienţii de bună credinţă şi cu posibilităţi de plată.
Pe de altă parte, Adrian Vasilescu susţine că deciziile Băncii Elveţiei în privinţa francului nu afectează piaţa valutară internă, pentru că aceasta are o singură referinţă, şi anume euro. "Raportul leu/franc elveţian din tabelul de cursuri publicat de BNR este un raport indirect. Raportul nostru este cu referinţă la euro, atât! Nici cu dolarul american, nici cu dolarul canadian, nici cu rubla rusească... cu nimic. Cu moneda unică europeană!", a întărit Adrian Vasilescu.
La Bucureşti, moneda naţională s-a depreciat joi, puternic, faţă de francul elveţian, pe fondul deciziei Băncii Naţionale a Elveţiei. Astfel, Banca Naţională a României a calculat un curs de 4,3287 lei/franc, cu 58,7 bani (15,7%) peste cel din şedinţa de miercuri, de 3,7415 lei/franc.
