În urmă cu peste trei decenii, Salvador Dali a salutat România. Marele pictor spaniol a desenat Columna lui Traian, învăluită în fum, conform unui manuscris aflat pe site-ul oficial al Academiei Române.
"Puțini poate își mai aduc aminte că Salvador Dali, în 1977, a salutat România, în paginile revistei 'Secolul XX', la solicitarea lui Dan Hăulică și a lansat în stilul lui caracteristic o butadă, care în vremea respectivă a fost foarte mult interpretată. Dali s-a considerat înrudit cu România și asta datorită faptului că Împăratul Traian, cuceritorul Daciei, era iberic, așa încât din descendență directă a Împăratului Traian, Salvador Dali a salutat România, punându-și semnătura sa binecunoscută la baza Columnei lui Traian într-un desen, columna prezentată ca un fum. Din nou, foarte multe aluzii, metafore, interpretări", a spus la vernisajul expoziției de la Sibiu dr. Maria Ordeanu, cercetător științific al Muzeului Național Brukenthal.
Despre legătura dintre Salvador Dali și România a vorbit și în 2011 Radu Varia, doctor în Istoria Artei și Civilizației al Universității din Paris în Amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu" al Bibliotecii Academiei Române.
Ceea ce în urmă cu 30 de ani era imposibil de visat măcar, astăzi este posibil. Lucrările de grafică ale lui Dali pot fi văzute în inima României, timp de două luni, la Muzeul Național Brukenthal.
Întrebată de AGERPRES dacă Dali și-ar fi dorit cu adevărat să ajungă în România, dr. Maria Ordeanu a spus că nu se îndoiește de acest lucru.
"Da. Cu siguranță. Nu mă îndoiesc. Era un om care era foarte deschis experimentului și primea orice provocare cu o maximă deschidere. Știa foarte puțin (despre România — n.r.). A adresat chiar cuvinte de salut conducătorului iubit. Nu știm cu câtă ironie... poate că nu. În orice caz, entuziasmul lui a fost debordant, în momentul în care a aflat acest mic detaliu, că Împăratul Traian a introdus acest mic tărâm, Dacia, în lumea Imperiului Roman (...) dintr-o dată s-a simțit înrudit. Este tipic pentru Dali, dar aș zice și frumos. Eu nu știu care dintre artiștii secolului 20 sau ai secolului 21 a mai adresat un astfel de omagiu unei țări, dintr-o simplă asociere de idei, să se simtă înrudit cu o țară", spune dr. Maria Ordeanu.
O viață în exces. Un geniu. Dali șochează. De câte ori nu am auzit asta despre pictorul spaniol? O vizită a expoziției de la Sibiu e un drum plin de meditație, din Infern, prin Purgatoriu, către Paradis. Dali se dovedește atât de actual, pentru timpurile pe care le trăim, dovadă succesul său mondial. La fel de actual e și ceea ce ne-a rămas de la Dante.
Cu ajutorul unui ghid, cercetătoarea științifică Maria Ordeanu, am încercat să descifrăm, în avanpremieră, cele o sută de acuarele ale spaniolului Dali, care interpretează versurile poetului florentin, Dante. "Divina Comedie", una din capodoperele literaturii universale scrisă de Dante Alighieri (1265-1321), a stăpânit imaginația artistului catalan vreme îndelungată. Între 1951-1960, Salvador Dali a ilustrat "Divina Comedie".
Vizitatorul este întâmpinat la intrarea în expoziție de un stand de sticlă, unde sunt expuse suvenirurile expoziției. Pe durata expoziției, în magazinul din Palatul Brukenthal pot fi achiziționate produse personalizate cu grafica de promovare a evenimentului. Cel mai scump e un tricou cu Dali care costă 35 de lei, cel mai ieftin e un magnet decorativ cu doar 3 lei.
Pentru cei care nu sunt familiarizați cu grafica, ci doar cu pictura, prima încăpere a expoziției oferă ocazia să înțeleagă cum s-a ajuns la aceste ilustrații.
"Menite inițial să ilustreze o ediție a 'Divinei Comedii' proiectată de guvernul italian pentru omagierea a 700 de ani de la nașterea lui Dante, ilustrațiile lui Dali au fost gravate de Raymond Jacquet și Jean Taricco, apoi editate de Joseph Forét și Jean Estrade la editura 'Les Heures Claires' din Paris, între anii 1960-1963. Un demers spiritual profund este magistral transpus tehnic, sub coordonarea directă a lui Salvador Dali. Fiecare din cele 100 de acuarele au fost gravate în lemn și imprimate în culori prin suprapunere, cu câte 30-35 de blocuri. Expoziția organizată în sălile galeriei de artă europeană ale Muzeului Național Brukenthal include cele 100 de gravuri după acuarelele lui Dali și 21 de gravuri care ilustrează procesul tehnic al descompunerii blocurilor de culoare și imprimarea progresivă, până la obținerea imaginii finite, autorizate de artist", explică dr. Maria Ordeanu.
Ca să înțelegem și mai bine cum "Divina Comedie" poate fi citită fără a răsfoi paginile operei, ci doar uitându-te la ilustrații, dr. Maria Ordeanu explică de fapt cum a lucrat Dali.
"Lucrarea originală a lui Dali era un desen acuarelat sau chiar o acuarelă, doi gravori profesioniști sub directa coordonare a lui personală, a lui Dali, au transpus pe plăci de gravură, aceste desene acuarelă, în așa fel încât ele să pară verosimile. Ele par acuarele, desene, și nu sunt. Ele sunt gravuri", afirmă curatorul expoziției.
Pentru o singură lucrare, Dali și gravorii profesioniști au realizat nu mai puțin de 21 de plăci, iar în alte cazuri, chiar și 35 de blocuri de culoare, care practic descompun imaginea, în planuri cromatice, a precizat pentru AGERPRES, dr. Maria Ordeanu.
Odată pătrunși în Infern, suntem șocați de prima lucrare cu adevărat prezentată. E una obișnuită. La vernisaj, multă lume credea că e o femeie, îmbrăcată în roșu. Ei bine, e Dante. Dante văzut de Dali. Practic, ai în față o operă inundată de lumină. Nimic care să anunțe șocul gravurilor cu monștrii.
"Eu aș zice că cea mai șocantă lucrare e chiar prima, în sensul că este spiritul contradictoriu a lui Dali. Nu intrăm direct în întunericul Infernului, e veșmântul lui Dante, o pelerină, era un poet laureat. Este chiar Dante care pleacă în această călătorie și rătăcește drumul, dar este încă în plină lumină. Este contrastul extraordinar pe care îl propune Dali, pentru că toate ilustrările anterioare începeau chiar în Infern. E un fel de acomodare a vizitatorilor", descrie opera grafică dr. Maria Ordeanu.
Practic, Infernul lui Dante transpus de Dali e al fiecăruia dintre noi.
"Infernul lui Dali e infernul nostru, al tuturor. Ne regăsim în el cu spaime, frici, temeri, demoni, obsesii, încercări. (...) Toate păcatele noastre se regăsesc în fiecare voce a Infernului", relatează dr. Maria Ordeanu.
În lucrările sale, Dali s-a identificat cu Dante, însoțindu-l imaginar în lumea umbrelor, așa cum Dante însuși a parcurs cercurile Infernului și ale Purgatoriului călăuzit de poetul latin Virgil. În Purgatoriu, Dante o reîntâlnește pe iubita sa Beatrice, ce urma să le călăuzească pașii spre Paradis. Dali a asociat figura luminoasă a lui Beatrice cu iubita sa, Gala. După propria sa mărturisire, după ce a parcurs împreună cu Dante tărâmurile terifiante ale Infernului și ale Purgatoriului, Dali a simțit că se apropie de lumea celestă a îngerilor.
Expoziția lui Dali este, potrivit curatoarei, "un prilej de răgaz". Gravurile ce ilustrează "Divina Comedie" provin din colecția Dr. Heinz Ess și pot fi admirate la Sibiu, până pe 15 septembrie, zilnic, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Prețul biletelor de intrare este cuprins între 5 și 20 de lei.
Totuși, Infernul lui Dali șochează cel puțin pentru o singură lucrare expusă la Brukenthal. O lucrare care ascunde prima dilemă din viața lui Dali. Cu multă imaginație, Dali prezintă într-o lucrare chiar pe fratele său, într-un mod șocant. Practic, în expoziția de la Sibiu se poate vedea o ilustrație în care pictorul și-a imaginat că își mănâncă fratele.
Salvador Domingo Felipe Jacinto Dali i Domenech s-a născut la 11 mai 1904, în Figueres, lângă Gerona, Catalonia, în apropiere de granița cu Franța. A fost al doilea fiu al lui Salvador Dali, un notar spaniol. Fratele său mai mare a murit înainte cu nouă luni ca pictorul Dali să se nască.
"Mama pictorului credea probabil că Salvador Dali era reîncarnarea fratelui mort. Și pentru Salvador Dali a început dilema: mama sa îl sărută pe el, pe fantoma fratelui său. A avut o criză de identitate. Sunt eu! Acesta e mesajul lui Salvador Dali. De aici motivul nebuniei. Și poate de aceea se explică popularitatea în societatea actuală, care devine din ce în ce mai individualistă. Și-a urât fratele atât de mult, încât s-a pictat mâncându-și fratele", a declarat Thomas Emmerling, de la Euro Art din Luxemburg.
La vernisajul expoziției internaționale Dali, cel care a adus practic lucrările sale în România, Thomas Emmerling, nu a uitat să menționeze că Dali era considerat nebun. Ce nebunie frumoasă să ajungi prin operele tale într-o țară pe care ți-ai dorit să o vezi!
"Mă bucur că am găsit porți deschide în Palatul Brukenthal pentru a prezenta ilustrațiile la 'Divina Comedie' ale lui Salvador Dali. E opera principală în grafică. (...) Este prima noastră expoziție din România, la Sibiu. Vom continua anul viitor cu Timișoara și Cluj", a anunțat la Sibiu, Thomas Emmerling, din partea Euro Art Luxemburg, colecția ce conține ilustrațiile.
După ieșirea din Paradisul ilustrat de Dali, după Dante, îți dai seama că toată călătoria a fost surprinzătoare. "Expoziția oferă pentru fiecare vizitator o poartă deschisă spre ceea ce poate să pătrundă, să înțeleagă. Sau pur și simplu să se bucure de frumusețea formei, a culorii și a faptului că într-adevăr când Dali saluta România în 1977, nimeni atunci nu și-ar fi închipuit vreodată că Dali va fi expus în România", susține dr. Maria Ordeanu pentru AGERPRES, întrebată fiind dacă se așteaptă ca vizitatorii de la Muzeul Brukenthal să îl înțeleagă pe Dali.
Până în prezent, fiecare expoziție a operelor de grafică Salvador Dali a înregistrat cel puțin 10.000 de vizitatori oriunde a fost în lume. Venită din Germania, expoziția eveniment de la Sibiu este una din ocaziile rare oferite atât sibienilor, dar și zecilor de mii de turiști din toată lumea veniți în această perioadă în concediu în fosta Capitală Culturală Europeană.
