Studiul s-a întins pe o durată de 25 de ani şi a monitorizat mii de paciente, până la a ajunge la concluzia de mai sus. Mai exact, 89.835 de femei canadiene au fost parte în acest studiu, dintre care jumătate au participat la mamografii realizate din timp în timp, aleatoriu.
Cealaltă jumătate nu a făcut mamografii, ci examinări individuale ale sânilor, realizate acasă, de fiecare femeie (prin palpare). După 25 de ani, cercetătorii implicaţi în studiu au descoperit că rata deceselor cauzate de cancerul la sân la femei care făceau mamografiile era identică cu rata deceselor cauzate de cancerul la sân în rândul femeilor care nu făceau mamografii, scrie totb.ro.
Singurul impact al mamografiilor a fost că a ridicat rata de diagnosticare cu 22%, dar asta a cuprind paciente care suferea de forme non-letale de cancer şi, ca atare, puteau evita chimioterapia, operaţia sau alte forme invazive de terapie; practic, mamografiile au dus la o „supra-diagnosticare” nedorită, în fond.
